Time goes by so quickly


De ceva vreme, traiesc cu impresia ca timpul a inceput sa treaca mai repede. Dupa gustul meu, mult prea repede, si asta nu-mi place deloc. Pana de curand, nu faceam parte dintre sustinatorii teoriei comprimarii timpului si mi se parea o enormitate povestea aia cu rezonanta Schumann, ca sa nu mai zic de asertiunea ca pentru cei nascuti inainte de 1978 timpul s-a restrans, acestia neavand creierul “acordat” la noua valoare… Bla, bla bla! Ei bine, eu n-am avut niciodata creierul acordat la realitatile inconjuratoare, dar pana acum vreo doi ani ziua mea avea 24 de ore, si nu 16! Singura explicatie posibila e ca am imbatranit. Bine, asta accept, dar asa, brusc? E adevarat ca, mai nou, de cate ori ma uit in oglinda imi dau buna ziua, fiindca de acolo ma priveste o doamna de o varsta apreciabila (de fapt, ma abtin cu greu sa-mi zic saru’-mana, ca pe mine asa m-a invatat mama sa ma comport cu oamenii in etate), dar imi revin repede, fiindca din interior ma zgaltaie Oana cea de 25 de anisori. Si cum varsta mea biologica nu se pupa deloc cu cea psihologica, razboiul pe care-l duc zilnic cu mine insami ma consuma complet. Sunt intr-o disonanta cognitiva perpetua si cu ocazia asta parca am devenit putin mai empatica fata de divele astea leat cu mine care, din dorinta de a arata mai tinere si a nu-si pierde “titulatura” si locul pe copertele glossy, s-au transformat in depozite ambulante de silicon si acid hialuronic. E clar, nu te poti lupta (prea mult) cu trecerea implacabila a timpului si cu comprimarea asta. Si atunci, ce e de facut? Ei bine, se pare ca eu am gasit solutia! Ieri, in timp ce atipisem la televizor (e de inteles la o anumita varsta), m-a trezit, ca prin farmec, cuvantul magic: timp. Un reporter chestiona, cu toata seriozitatea de care era in stare, date fiind faciesurile interlocutorilor, niste indivizi exact despre tema in cauza.
– Ati auzit ca, de la o vreme, ziua e mai scurta? Stiti teoria…
– Da, am auzit…
– Puteti sa-mi spuneti cate minute are o ora?
– Stati ca stiam…
– Spuneti-mi asa, in general.
(Reporterul incerca sa-l incurajeze, dar ce-a urmat mi-a depasit asteptarile si cred ca si pe ale lui.)
– Vreti sa stiti cate minute are o ora de vara sau o ora de iarna?
Si uite asa am aflat ca ora de vara e mai scurta, are doar 21 de minute! Drept urmare, am gasit solutia. Sase luni pe an o sa ma mut la Cercul Polar si alte sase luni o sa vin inapoi, sa va vizitez pe voi, astia imbatraniti inainte de vreme. :))

Anunțuri

4 comentarii

    • N-as zice ca s-a comprimat timpul daca ma gandesc ca astept din ce in ce mai mult pana vine ziua de salariu. Dar, daca ma uit in oglinda…:( Eu zic sa nu ne ingrijoram…ca nici oglinzile astea nu mai sunt ca altadata! 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  1. Pentru mine timpul se scurge inegal. De cand am si eu o iubita (doar una!), trei zile si trei nopti la rand pe fiecare luna trec simtitor mai greu, iar restul lor… ca un vis frumos. 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s