Păcate capitale: azi, LĂCOMIA


Francezii au o vorbă care mie mi se potriveşte mănuşă – “Avoir les yeux plus gros que le ventre” –, pentru că, trebuie să recunosc, sunt lacomă, mai lacomă decât prevăd legile nescrise ale bunului-simţ şi ale cumpătării. Asta nu înseamnă că şi dau curs mereu tentaţiei, motiv pentru care mai bine de juma’ de viaţă am făcut foamea. Evident, sunt şi momente în care capitulez, şi atunci mă comport ca o anaconda flămândă şi-mi înghit “prada” fără discriminare şi pe nerăsuflate. Comparaţia, deşi deloc măgulitoare, nu e întâmplătoare, deoarece, de cele mai multe ori, îngurgitez mai mult decât ar părea fizic posibil şi apoi mă plâng oricui mai are răbdare să mă asculte (n-au mai rămas prea mulţi) că m-am îngrăşat. Tocmai de aceea, lor, celor care-mi suportă cu stoicism lamentările, vreau să le dedic mica mea istorie, ştiu că o să-i ungă pe suflet…

Pe foarte scurt, aseară am decretat că pot să-mi permit să mănânc şi eu o bucată-două de pâine, că, ce mama naibii, sunt şi eu suflet, nu?! Vă închipuiţi că nu puteam să mănânc orice fel de pâine, dacă tot o făceam, trebuia să fie un mic festin. Ca atare, am fugit la Mega, de unde m-am întors cu cea mai apetisantă pâine cu măsline. Hmmm, clar mergea cu unt, iar asocierea cu pastă de peşte şi lămâie a venit de la sine. Mi-am făcut trei sendvişuri, nu unul, mi-am aranjat masa ca de sărbătoare şi am întârziat momentul cât am putut de mult. În fine, a venit şi clipa extazului. Am muşcat din felia de pâine şi… era ceva ciudat, dar nu m-am lăsat. Ştiţi cum e când mănânci ceva hulpav, aproape că nu simţi gustul. Am mai muşcat o dată şi încă o dată… Când am ajuns la ultimul dumicat din felie, am realizat că pâinea nu mai voia să alunece pe gât şi probabil că arătam ca un hamster proaspăt hrănit. Până la urmă, am reuşit să înghit maglavaisul şi după aia m-am apucat să scobesc în feliile de pâine, pentru că măsline dulci n-am mai mâncat… Ah, şi mai era ceva mai deschis la culoare, nuci am crezut eu. Ei bine, prieteni, pâinea mea cu măsline, peste care eu am întins cu generozitate pastă de peşte cu unt, era de fapt cu stafide şi caise! Doamne, şi cât mi-am dorit s-o mănânc! Acum e două noaptea şi nu am somn. Sincer, mă cam tem să mă întind, am aşa o senzaţie că peştele meu cu stafide şi caise încă nu s-a poziţionat pe traiectoria firească, din moment ce încă îl simt în gât. Sper ca măcar voi să aveţi o noapte liniştită. :)))

P.S. Povestea e mai veche, dar mi-am adus aminte de ea alaltăieri, când am fost la IKEA şi am conchis că nu există nimic mai greţos decât chifteluţele alea cu piuré şi cu gem. Iete că există…

 

Anunțuri

59 de comentarii

  1. Azi,cu asa belsug de sortimente de ‘panificatie’,avem (ne)sansa sa devenim ‘obezi’ doar gustând din fiecare sortiment,înainte de a ne decide asupra sortimentului potrivit,compatibil cu organismul nostru.

    Apreciat de 1 persoană

    • :)))) Ca tot ziceam de IKEA, joi am incercat si eu, dar mi-a fost imposibil sa mananc frigarui cu cartofi si cu gem. P-ala l-am mancat gol la final. Recunosc ca era un pic iute, dar era muuuult prea dulce pentru ce aveam in farfurie. Altfel, dupa cum spunea raposatul Radu Anton Roman, cea mai buna mancare de pe lumea asta este painea cu unt si cu mustar. Conditia e sa fie toate de buna calitate. 😉

      Apreciază

  2. First of all: eu chiar am gustat niste combinatii dulce cu sarat care mi s-au parut delicioase. Doi: mi s-a intamplat un lucru similar, doar ca la mine nu era pasta de peste, ci somon afumat si pasta de avocado. Bleaaaaaah! Trei: eu nu inteleg rostul acelei paini!!! Nici cozonac nu e, nici paine!!! Asa ajung intr-un final la intrebarea mea: de ce se joaca Mega Image cu nervii nostri???

    Apreciat de 1 persoană

    • Hai, ca m-am mai linistit, Teo. Credeam ca sunt eu o tipa deloc in pas cu vremurile… E clar, unele combinatii nu sunt pentru mine. Trebuie sa recunosc insa ca am mancat la un moment dat rata cu piure si legume + un sos de lime si unul de zmeura (daca nu ma insel). Combinatia a fost dementiala, dar nu era excesiv de dulce. Trebuie sa mai spun ca a fost meritul lui chef Hadean. 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  3. Vai, Oana draga! :))). Iartă-ma ca rad! Dar…nu pot. Rad, ca lacoma îs si eu. Doamne ce lacoma! Nu gurmanda, chiar nici pofticioasa. Dar cand ma apuca, zici ca se bat turcii la gura mea. Cel mai ades in solitudine, cand sotu’ e dus prin misiuni, copiii prin vecini, ma dau si eu in bărci. Nu cadrează cu mine, ca am aer de vrăbiuța, in schimb sunt o anaconda cand o iau pe câmpii. Si rad ca imi imaginez contrarietatea ta, tot mușcând si gustând si neînțelegând unde e măslină aia sarata :)).

    Apreciat de 1 persoană

    • :)))) Distrusa am fost, Monik draga. Dupa ce ca mananc rar paine… Ce sa zic, imi creasem un moment Kodak, imi facusem si atmosfera. :)) Sigur, spre deosebire de tine, care esti fotomodel, cine se uita la mine n-ar zice ca ma abtin de la ceva, dar o fac totusi. Sa vezi dupa o abstinenta de doua-trei luni cum ma parasesc nervii si mananc un borcan de Nutella. 😀 Apoi, a doua zi o iau de la capat. Dar, na, nu sunt si io om? 😀

      Apreciat de 1 persoană

      • Ei, as! Cred ca ma surprinde mon cher in poza dupa sufletul lui, ca sunt cat se poate de normala… Dar, painea bat-o vina, eu nu o am in meniu de mai bine de 20 de ani. Decat cand ma apuca dorul ca pe tine. Si musai cu nutella. Nu se poate, ce apucături avem amândouă! Acum câțiva ani mâncam cate un borcan pe zi :))). Pana mi s-a tăiat. De atunci a preluat junioara ștafeta, de m-am speriat cate borcane poate mânca.

        Apreciat de 1 persoană

  4. mie de la chiftelute cu gem mi s-a aplecat ultima data :)) si de spalatura aia de suc moca :)) Mie ca mie, hai ca mi-a trecut, dar acum de curand l-am dus si pe al batran al meu, 73 ani, sa manance chiftele cu gem. Ce crezi ? A mancat? Nooo! ba chiar m-a facut si nebun ca-l duc sa manance toate porcariile din lume :))

    Apreciat de 1 persoană

  5. Io sunt o mare mancatoare de paine, desi stiu ca ingrasa si chiar… tampeste. 😀 Mananc fructe cu paine, pana si ciocolata cu paine. Acum ma gandeam ca as putea sa experimentez cum ar fi astea si cu pasta de peste sau cu niste… mujdei! Cred ca as scapa definitiv de meteahna asta! 😉
    P.S. Vreau la IKEAAAA! Chiar mi-a placut lingurita aia de dulceata un pic iute si cred ca ar merge la fix (nu cu chiftele!) cu inghetata de iaurt de la sfarsitul mesei… 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  6. Ha, ha! Fain subiect, căci și eu sunt în echipa pofticioșilor. Recunosc că încă n-am trecut la restricții drastice, deși mă tot (auto)încurajez că de mâine sigur încep cu disciplina culinară. Anul acesta, de ziua mea, soră-mea mi-a făcut cadou o mândrețe de…. cântar! M-am prins despre ce era vorba, dar l-am depozitat pe un șifonier și…. acolo stă și acum. Tu cu pâinea cu nutela, eu cu….pârdalnica de berică, de care mi se face tare sete fix pe la 12 noaptea! Vorba ta, dragă Oana: păi nu sunt și eu om? 😀 Dacă mai stau puțin pe aici, parcă văd că mai sorb o bere. Știi ce bine merge noaptea, în liniște? Mmmmmm!
    Numai bine și o duminică plină de veselie! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

      • Trei cântare? Oau! Dar te-ai echipat, nu glumă, dragă Oana. Și sunt sigur că nu e nevoie deloc. Un amic mai hâtru (dar și mai dolofan) spunea că se urcă pe două cântare deodată: un picior pe unul și celălalt picior pe altul. Ambele îi arată…. greutatea ideală! 😀 Păi nu?
        Gin cu apă tonică? Mmmm! Cu gheață și lămâie… Eu acum mă pregătesc de „tradiționala”…. bere de la miezul nopții! 😀
        Numai bine îți doresc cu drag!

        Apreciat de 1 persoană

  7. La mâncăruri sunt mai conservator (de nevoie!) și mănânc cam cu ce am fost obișnuit și ce se gătește pe la noi. Da’ la băuturi, sunt în stare să încerc aproape orice, iar ginul cu apă tonică e unul din preferințele mele. Dar și în alte combinații. 😉

    Apreciat de 2 persoane

    • Petru, ginul e și preferatul meu, la fel și mojito, nu mă las deloc intimidată… Când ne-am întâlnit în mai, ținta miștoului prietenilor noștri bloggeri a fost paharul meu cu mojito… Că ce-s algele alea acolo, că e prea multă mătasea broaștei în pahar, că parcă stă să iasă crocodilu’… 😃 Clar, gusturile nu se discută! Azi o să beau însă un gin în cinstea ta, mi-a mai rămas juma de sticlă de la ziua mea și-ar fi păcat să se irosească. 😉

      Apreciat de 3 persoane

    • 😃😃😃 Așa cevaaaa… Niciodată! Dulceață și miere mănânc cel mult o dată pe an, Nick, și atunci doar pe pâine cu unt. O singură excepție aș face, și jur că în cazul ăsta aș fi în stare să mănânc pe loc tot borcanul: dulceață de fragi. Din fericire pentru glicemia mea, n-am găsit…

      Apreciat de 1 persoană

  8. În ceea ce priveşte culinăria sunt destul de mofturos – sau, mai bine spus, conservator -, pâine cu stafide n-aş încerca nici de foame. Recunosc asta. Pâine cu măsline da, evident. Şi chiar pâine cu pâine, deşi încerc şi eu s-o las mai moale la acest capitol. Îmi aduc aminte cum rupeam colţul pâinii albe – fierbinte, pufoasă – în copilărie şi nimeni nu se gândea la glicemii şi alte alea. Nu era bucurie mai mare.

    Apreciat de 1 persoană

    • Cristian, cea mai bună pâine mâncată de mine vreodată e cea cu care mă ghiftuiam în vacanțe, în satul copilăriei mele. A fost și a rămas, fiindcă brutăria aia încă există. De acolo și până acasă, eu și vărul meu mâncam o pâine întreagă – fierbinte, pufoasă, dar și cojoasă. Apoi, beam apă rece ca gheața direct din puț, după care ne zvârcoleam în chinuri tot restul zilei. Cu toate astea, aș repeta oricând experiența. Acum, în timp ce scriu, parcă-i și simt aroma… 😊

      Apreciat de 1 persoană

  9. Da, clar există arome… ciudate rău. Cunosc oameni care mănâncă totul cu pâine. Chiar și lucruri ce nu ar trebui. De exemplu piureul de cartofi, supa de carne, orice. Când mă uitam la Bake Off România și am văzut ce fel de combinații fac concurenții, mi-a venit să-mi fac cruce. Dar toți suntem diferiți, chiar și la gust 😀

    Apreciat de 1 persoană

    • Așa e, Cristian, și eu am ciudățeniile mele, dar lumea deja s-a obișnuit cu mine și nu se mai miră, de exemplu, că mănânc supa și pilaful cu lămâie… 😃 Dar, zic eu, sunt mic copil pe lângă cei care asociază carnea de miel cu jeleu de mentă. Sau așa or zice și ei despre mine… 😃

      Apreciat de 1 persoană

  10. Vai draga mea, pe bune de nu sunt ca Tamara Buciuceanu Botez in „Alo, aterizează străbunica!”😂 când mai „scap in bălăriile mâncării”. „Eu când mănânc, mănânc nu mă incurc!!!”. Așa și eu nu mănânc toată ziua, doar o cafea, iar seara cu măsură😊 dar când nu mă pot abține(nu ține de foame, ci de poftă) bag in mine muuuuuult😿 și apoi mă doare stomacul transformat in sacoșă😿 oooooofffff de n-ar fi prăjiturile(amandinele sunt „to die for”😸) aș fi o ființă fericită…și mai slabă😹

    Apreciat de 1 persoană

  11. Ai realizat combinatii interesante…. sper ca te simti bine. Mie mi-a fost atat de rau dupa ce am mancat niste chiftelute cu ceva dulce (nu cred ca bunica mea stia de chiftelele IKEA pe vremea aceea) si dupa aceea mancare de telina … de atunci nu mai agreez telina decat in salata de boeuf si ma feresc de chiftelutele marinate…Daca vrei ceva bun si sanatos (pentru ca este cu fructe) incearca pepene galben cu inghetata de vanilie si crema Nutella…

    Apreciat de 1 persoană

  12. Bănuiesc că nu te pot invita la o mâncărică de gutui cu văcuță sau la ardei umpluți cu smântână și zahăr pe deasupra…!?
    Poate reușești data viitoare combinația pe care ți-ai propus-o cu pîinea cu măsline, mi-ai făcut poftă, dar dat fiind că tocmai am terminat cerealele de dimineață cu blueberry și cafea , I’ll pass…
    Te pup și de abia aștept să mâncăm pîinea aia de la Mega cu crustă.❤

    Apreciat de 1 persoană

    • Mancarica de gutui? Poate pe paine cu unt… 😀 😀 😀 Bine ca ai scris de ardeii umpluti cu smantana si zahar pe deasupra, nu cred ca m-a crezut nimeni, draga mea Cris. 🙂 Totusi, acum imi pare rau ca nu am incercat si varianta asta, ca asa bine ca tata Nicu, dragul de el, nu gatea nimeni… Ardeii i-am mancat insa, nu puteam sa ratez un asemenea regal culinar. 🙂
      Hai ca numa’ maine nu-i poimaine si ne rasfatam cu painea brutarului. ❤

      Apreciază

  13. Citind comentariile, chiar ma gandeam cu intensa strapezire de dinti la lingurita de jeleu de menta pe care am primit-o peste singura bucatica de carne pe care o vazusem in saptamana respectiva… Vad ca si tu nu m-ai uitat, ca ai scris deja de minunata combinatie 😀 Eh, am slabit 6 kg in saptamana respectiva, imi priponisem blugii cu un siret de bocanci si tot mi-era teama ca-i pierd de pe mine…

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s