Când karma ta te urăşte


Case marcatSunt pe minimă rezistenţă, îmi pâlpâie beculeţul de avarie şi mai am energie cât să mă târăsc spre pat. Nu reuşesc. Cad secerată în fotoliu şi privesc în zare. În momentul ăsta, n-am niciun fel de aşteptări de la propria persoană. Şi, ca orice om fără aşteptări, ce pot să fac? Deschid televizorul. Mă opresc undeva la nimereală. Nişte domni fac calcule complicate şi vorbesc despre soartă, motivaţii şi despre drumul în viaţă. Cică trebuie să-mi ştiu numărul destinului, de parcă destinul ăsta ar ţine cont de socotelile pe care mi le fac eu. “La naiba cu numerologia!”, îmi zic, însă înainte de a schimba canalul aud ceva pe limba mea, dar şi pe placul meu: “Gemenii vor avea o săptămână excelentă!”. Brusc, încep să-mi pâlpâie beculeţele şi simt cum primesc o infuzie de energie şi curaj. Hmmmm, deci de mâine o să rup pisica-n două!

A venit şi mâine… Plec de acasă zâmbind, pusă pe fapte mari. Pipera nu mi se mai pare atât de departe. Încerc şi un refren dintr-un hit al verii. Nu-l recunosc nici eu, dar ce contează? Voi avea o zi şi o săptămână excelente, aşa mi s-a zis mie la horoscop.

Ajung la metrou la Unirii şi cobor cu scara rulantă. Zece secunde mai târziu, sunt pe cealaltă scară. Urc. Mi-am uitat portofelul… O iau la fugă spre casă, dar nu-mi pierd optimismul. Conchid că aşa a fost să fie, că există un motiv pentru care astrele m-au oprit să cobor la metrou. Poate am scăpat de un atentat sau, spre binele meu, n-am prins vreo promoţie la McDonald’s. Ajung acasă şi îmi recuperez portofelul. Cobor în viteză. La scară, constat că mi-am uitat mobilul. Urc din nou. La plecare, mă precipit spre lift, dar uşile automate se închid brusc şi-mi prind piciorul. Ies şchiopătând şi fac alt sfert de oră până la metrou. Cu ceva tot m-am ales – cu două ziare Ring. Îmi fac vânt cu ele, fiindcă sunt leoarcă de transpiraţie. Respir greu, dar nu-mi dă nimeni locul. Mă bucur, înseamnă că n-am îmbătrânit îndeajuns şi nici destul de gravidă nu par. Cineva deschide un geam. În sfârşit! 6 staţii în picioare, simt cum îmi îngheaţă transpiraţia pe mine, dar nu-mi displace. Cobor cu ochii bulbucaţi şi cu faţa semiparalizată. E bine, o să am o săptămână bună, simt eu!

Şi cum orice zi de muncă la români începe cu o binevenită pauză de cafea, mă precipit spre dozatoare, nu înainte de a mă scobi un sfert de oră după o hârtie de un leu. Îmi iau un cappuccino fără zahăr. Îmi iau un cappuccino fără zahăr. Îmi iau un cappuccino fără zahăăăăăr! Poate merge mai greu, că râşneşte cafeaua pe loc… După trei minute, văd un A4 pe care scrie DEFECT. E clar, nu mi-a fost scris să beau de la aparatul asta. Precis am scăpat de vreun stafilococ ceva… Cerşesc bani pentru altă cafea şi reuşesc în sfârşit să-mi iau o licoare maro. Are gust de… dar nu mai contează. Mă aşez pe băncuţă şi-mi aştept colega. Ia uite, am trei stropi pe telefon! Picură… În secunda imediat următoare, un nor mare şi negru începe să mă mitralieze cu ură. Aoleu, plouă! Cu spume. Mă ridic şi o iau la fugă. Vărs jumate din cafea. Totuşi, ajung la adăpost cu paharul plin. Şi rece. E bine! Iese şi colega mea. Stăm înghesuite la o măsuţă meschină, în ceva ce seamănă cu o staţie de autobuz, în speranţa că se va opri ploaia. 45 de minute mai târziu, suntem tot acolo… Murate. Când realizăm că nu mai e loc unde să nu ne fi atins ploaia, ne precipităm spre uşă şi intrăm în firmă. Am două kile în plus. De la genunchi în jos. Mai prestez patru ore cu jeanşii uzi-leoarcă pe mine, după care plec acasă.

În metrou, prind loc pe scaun. E bine! La următoarea staţie, se urcă un nene care mănâncă o merdenea. Zeci de firimituri unsuroase sar pe mine. Apoi, se şterge pe pantaloni. Mor încet, în chinuri. Mă uit în stânga disperată. Mai e un scaun liber. Dau să mă mut discret, dar e prea târziu. Lângă mine se aşază o mămăiţă cu un copil în braţe. Ăla se zvârcoleşte ca o râmă în cârlig. Îşi şterge sandalele de blugii mei uzi. Începe să miroasă ca în parc după ploaie. A rahat.

Cobor la Unirii. În sfârşit! A ieşit soarele. E bine! Totuşi, merg greu. Acum şchiopătez cu ambele picioare. Mă opresc, ridic piciorul şi mă dumiresc. Am o ciungă pe talpă. N-am ce să fac, deşi efortul de a păşi aproape îmi scoate încălţarea din picior. Cu toate astea, nu mă opresc din drum decât un minut, cât să-mi admir băşica din călcâi, deja sângerândă. Ajung în sfârşit la Mega să iau pâine, ţigări şi ce s-o mai găsi. Mă ajută Dumnezeu de mi se prinde de talpă un ambalaj de napolitană şi nu mă mai lipesc de sol. Acum alunec, dar… e bine! Mă mişc repede şi ajung în timp-record la casă. Doamneee, simt că se deschid cerurile şi parcă aud şi un Aleluia! Trei case libere la o oră de vârf! Mă precipit spre una dintre ele, şi atunci constat că sunt libere şi de casieri. Nimeni… Apare unul în sfârşit, dar nu la casa la care stau eu. Nu ştiu de unde se ivesc toţi ceilalţi, cert e că mă trezesc a şaptea la coadă. Cineva face scandal şi mai apare un casier. Mă mut la cealaltă casă. Acum sunt a cincea. E bine!

După alt sfert de oră, ies cu patru sacoşe care mă dărâmă. Nu-mi mai simt nici mâinile, nici picioarele. Din fericire, încă mai aud şi mă feresc la timp de un BMW care mă claxonează în draci şi apoi mă depăşeşte în trombă. Preţ de o clipă, mă gândesc ce grozav ar fi fost dacă mă claxona să mă ducă şi pe mine până acasă. Mă văd într-un geam şi realizez că, la cum arăt în momentul ăla, ar fi o mare minune dacă m-ar conduce un pensionar cu… căruciorul de butelie.

Mă încurajez singură, mai am 300 de metri până acasă. Îi număr în gând. Atunci, mă aud strigată… E ea, vecina de care mă feresc permanent. “Oana, tu eşti? Te-am văzut din spate şi… cât pe ce să nu te recunosc. Parcă te-ai mai…”. În momentul ăla, mă întorc brusc. Am o privire criminală. Aproape urlu la ea: “Parcă m-am mai ce?”. Realizează că s-ar putea să nu iasă întreagă din chestia asta şi-mi răspunde pe un ton moale: “Parcă ai mai slăbit puţin!”. Nu ştiu dacă şi-a citit horoscopul pe ziua aia, dar avusese o mare cumpănă…

Îi tai repede macaroana şi, cu ultimele puteri, mă îndrept spre bloc. Ia uite, trei picături… Într-o secundă, cerul îşi varsă nervii pe mine. Cu găleata. E bine!

Doar o clipă îmi fulgeră prin gând că nenea ăla numerologu’, când a pomenit de o săptămână excelentă pentru Gemeni, s-o fi referit la… fraţii gemeni.

Anunțuri

92 de comentarii

  1. Oana, draga, esti geamana, probabil doar unul a patimit, celalalt s-a amuzat si a scris articolul. :)))
    Sper ca azi ti-a spus de bine, sa nu ma trezesc ca arunci dupa mine cu pietre filozofale. :)))

    Apreciat de 3 persoane

  2. Draga Oana, cu greu iti cedeaza cineva locul pe ruta Pipera, indiferent de cat de batran sau gravida esti :)))) A fost doar o zi, nu e toata saptamana sigur. Luni am avut o zi de c…t si ii povesteam lui sister, care imi spune „aaaaaa, am auzit din intamplare horoscopul tau si toata saptamana ta e de c…t”. Prima jumatate de zi a lui marti a fost similara cu luni, dar de la pranz a iesit soarele pe strada mea si foarte bine mi-a mers (inclusiv azi). Cand am zile ca cea de care spui tu, anulez orice plan, chiar si opririle la Mega si doar ma culc. Alta modalitate de a opri o zi proasta eu nu stiu :))

    Apreciază

  3. :)))))))))))))))))))) deci nu se poateee…. toate într-o zi?? Ce nu urmăream eu horoscopul, acum gata, m-au pierdut de muşteriu. Am avut şi eu o zi din asta anu’ trecut, cu de toate, Chestia e că în plus, când m-am întors după telefon, mi-am masat poponeţul cu muchia de la treapta scării.

    Apreciat de 2 persoane

  4. Gemenii „petreuși”😂😂😂 măăă te ințeleg perfect👍 ei, bagă și-un copil in brațe pe ploaie cu bulbuci și țin-te nene😒după o zi infiorătoare la muncă, un frum cu microbuzul arhiplin in care nu-mi dă nimeni locul (doar să fi stat pe tavan aveam cu totii loc, dar incredibil, se inchideau ușile😳)ajung in stație și mă revărs cu tot cu sacoși😉+rucsac+copil obosit+ploaie ingrozitoare =o zi de căcat incheiată apoteotic(adică am călcat pe drum și-ntr-un căcat…de câine spre norocul meu😂) ajung acasă și descopăr cu stupoare că am toate cheile inafară de cea de la marchiză😠 n-aveam unde mă duce așa că am stat in curte până a venit soțul cu masina…si cheile…ceva vreme mai târziu😭

    Apreciat de 2 persoane

  5. Supărată pe karmă?
    Ia gîndeşte-te cîţi bani dau unii, să meargă la munte?
    Claie peste grămadă într-un tren cu un vagon, de navetişti.
    În telecabină nimereşti cu un grup de băbăciuni care cînd vorbesc,stropesc pe toată lumea.
    Cînd cobori începe ploaia şi crezi că e mai bine s-o iei prin pădure unde ai norocul să întîlneşti un extraterestru-că aşa arată stînd pe vine, cu mîinile pînă la pămînt şi ochii bulbucaţi-, iar cînd te întorci la hotel să-ţi spună că n-au decît ceai şi o felie cu ceva unt, că tocmai a fost un grup mare care au ras tot ce era de mîncare.
    Eu zic că ai avut o zi bună.Ai făcut mişcare, puteai să dansezi în ploaie şi-n plus ai pus-o la punct pe vecină.
    E clar că era pentru gemeni horoscopul, căci doar ei rămîn veseli în sau după orice împrejurare.

    Apreciat de 2 persoane

  6. Ring -ul pe post de evantai. ☺ Nu doresc a fi răutacios cu ei, dar o astfel de întrebuințare e taman potrivită. Sunt rău, asta e… Dar nu se face gaură în înnoratul cer jurnalistico-fantezist-monden. Pe de altă parte, gura mi s-a îndreptat către urechi – ” Mă bucur, înseamnă că n-am îmbătrânit îndeajuns şi nici destul de gravidă nu par”. Patru ore cu blugii uzi – acest sacrificiu (pentru firmă) trebuie apreciat. Neapărat.

    Apreciat de 1 persoană

  7. …apai, stii cum? Tie măcar nu-ti zice nimeni pe aici, imi pare rau prin ce ai trecut. Ba, prin colturi, fara sa recunoastem, multumim de relatare mustacind nitel, trimitem doua ganduri bune sa ne ierti ca nu am simțit decat frumosul din vorbele tale și ca avem noi de ce ne hlizi acum. Miercuri m-a scos sotul la masa. Am trecut prin atatea, ca nu stiu daca a vrut sa imi incerce nervii sau sa-mi faca din nou curte și nu i-a iesit prea bine. Poate scriu asta curand. Ma apuc, insa, sa-i povestesc, cat pot fi eu de amuzanta, unei prietene. Am zis eu ca n-am umor? Pai, altfel nu stiu de ce eu radeam și respectiva facea: „au, imi pare rau, au imi pare rau!” Cand mi-a zis a cincea oara ca îi pare rau, cand mie imi radeau și ochii de chestiile stupide absolut intamplatoare si inocente, am schimbat subiectul. Asa ca eu cred ca nu ne uraste nimeni. Numerologii aia cred doar ei ce spun, eu cred ca ai o saptamana excelenta caci tu poti face si din lucruri banale un spectacol. Mai cunosc eu pe cineva..

    Apreciat de 2 persoane

    • Exact asta voiam si eu să-ți zic, Oana. Necazul tău a devenit bucuria noastră. Cu ce ne mai distrai tu azi?
      Si, lasă Oana, să fie astea necazurile tale cele mai mari! De-un căcat, o ciungă si o ploaie te sperii tu? ” Din bube, mucegaiuri si noroi / Iscat-ai frumuseți si prețuri noi” !

      Apreciat de 2 persoane

      • 😀 😀 😀 Apai, Roxana draga, nu prea ma mai sperie nimic, le-am cam vazut/patit pe toate. Observi totusi ca sunt precauta cu acel „cam”… De obicei, asa mi se intampla, nici nu apuc sa zic bine si… hop, mi se si intampla! Sa bat in lemn, noroc ca nu sunt superstitioasa. 😀

        Apreciază

  8. Dupa ce am alunecat iar sub birou de atata ras cu lacrimi, pot sa-ti spun ca toti colegii mei au devenit fanii blogului si am inceput popularizarea lui si prin celelalte birouri.
    Mie cand mi se intampla cate ceva de pomina, ceilalti ma incurajeaza cu „stai linistita, ca se poate si mai rau”. Si ma linistesc instantaneu.
    Super si comentariile. M-am distrat copios.

    Apreciat de 1 persoană

    • Colegii tai au dreptate, Monica, eu sunt cel mai bun exemplu ca intotdeauna se poate si mai rau… 😀
      Iti multumesc mult! Cat despre comentarii, am mai spus asta – fara ele, n-ar fi nici pe departe atat de amuzant. 🙂

      Apreciază

  9. Mi te-am imaginat in toate ipostazele pe care le-ai povestit si nu m-am putut abtine sa nu rad… Mi-am incrucisat doua degete si-am zis „fereasca Sfantul”, pentru ca nu-i bine si nici frumos sa razi de raul altuia. Ai fost in situatia „toate mi se intampla numai mie”. Daca te consoleaza…, afla ca din cand in cand, mai avem si noi zile din-astea cand „karma te uraste”.

    Apreciat de 1 persoană

    • Rasul e bun, Nina, goneste energiile negative. Eu am fost prima care a ras de mine, asa ca e la liber. 😀 Viata e… greu, cum se zice, dar daca trecem peste toate cu zambetul pe buze, parca ne atinge mai putin. 🙂

      Apreciază

  10. Ai mare noroc cu geamana (Oana optimista),care,iti întinde mâna salvatoare,încurajându-te,scapându-te din orice situatie,reusind cu succes sa-ti redea energia si vointa de a continua drumul imprevizibil si relativ al vietii,reusind sa iesi cu succes din orice împrejurare,chiar daca la un moment dat,ai pierdut totul. Eu te-as îndemna (ca un bun prieten geaman),sa nu te mai orientezi dupa „(k)arme,ci sa te reculegi,iar tot ceea ce faci sa fie cumpatat,încercând sa rationezi mai mult decât sa actionezi,impulsionata de sentimente.
    „Inima este nespus de înselatoare si deznadajduit de rea. Cine poate s-o cunoasca ?”

    Apreciat de 1 persoană

    • Iosif, nu pot decat sa-ti dau dreptate, mai ales ca sunt toba de teorie. Din pacate, practica ma omoara. 🙂
      Chestia asta cu rationatul mi-a iesit de fiecare data, asa sunt construita, dar, vezi, ce-i prea mult strica… Poate mi-ar prinde bine din cand in cand sa ma las condusa si de inima. Nu inima e rea, ci posesorii ei. Ma rog, unii dintre ei. 😉

      Apreciază

      • Sper ca ai remarcat ca si eu ‘suntem’ doi intr-unul si ca,sentimentul iubirii ‘noastre’este destul de echilibrat distribuit fatza de voi… ‘amândoua Oanele’,iar acest sentiment ‘mistuie’ materia,elementele ‘uscate’ atât de ‘inflamabile’,lasând active doar elementele capabile sa stinga acest ‘foc’ [apa si Duh (vânt)]…:)

        Apreciat de 1 persoană

      • Ia te uita! Avem doi Iosifi mult mai echilibrati la corazon decat cele doua Oane. 🙂 Nu te contrazic, dar ma astept sa detaliezi… La mine, ma rog, la cele doua Oane, cum e distribuit sentimentul asta? 😀

        Apreciază

  11. Un lucru este clar. Trebuie să apeși butonul reset, treci la momentul T0 (zero) și nu mai uiți portofelul, mobilul, nu mai transpiri, nu mai rămâi puțin gravidă- ci pe deplin dacă ține – îți iei umbrela cu tine și când se anunță soare, nu mai crezi în tâmpiții de numerologi, îți iubești mai mult vecinii (fiindcă precum părinții și prietenii și pe aceștia ți-i dă Cel de sus), nu mai bei cafea fără zahăr și atunci vei constata că lucrurile se vor întâmpla, în continuare, TOT CA ÎNAINTE! Fiindcă asta e viața!

    Apreciat de 1 persoană

    • He, he, Suzana, tu stii parerea mea despre horoscoape… 🙂 Din pacate insa, n-am exagerat. 🙂
      Un weekend fain si tie!
      P.S. Acu’ ma duc la story-ul tau, desi pot sa spun dinainte ca nu difera deloc de opinia mea. 😀

      Apreciază

  12. Buna dimineata Oana !
    Sincer, citind intamplarile la care ai fost supusa de ” gemeni” ,
    am terminat de baut cafeaua rece si amara fara sa-mi dau seama …………..
    Ma bucur ca in final TOTUL s-a terminat cu bine iar tonusul ti-a revenit ! 🙂
    O DUMINICA mai buna decat ziua aceea plina de evenimente dar si de umor ! 🙂
    Aliosa.

    Apreciat de 1 persoană

  13. Nu stiu cum de ti se intampla numai tie!!! Parca se tin scai de tine toate! Si eu sunt geaman, sotul la fel, dar parca nu am avut asa peripetii… 🙂 Cel mai mult imi place la tine ca esti tot optimista si stii sa le povestesti cu zambetul pe buze. In plus, ne aduci o raza de soare mereu cand te citim. Sa ai parte de o saptamana perfecta!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s