Cică viaţa începe la 40 de anişori. Nu zău?!


Dacă m-ar întreba careva, dar cine să mă bage pe mine în seamă?, după părerea mea, viaţa începe exact în momentul în care te decizi să trăieşti. Punct! Fie că asta se întâmplă la 20, la 40, la 60 de ani sau pe patul de moarte… O să mă întrebaţi ce mi-a venit. În ultima vreme, sunt pur şi simplu asfixiată de o avalanşă de articole pline de poze şi sfaturi motivaţionale emanate din puţul gândirii (unul de mică adâncime), toate cu unicul scop de a-mi arăta mie ce binecuvântare e să fii femeie şi să ai 40+. Iniţial, am crezut că e aşa un fel de campanie feministă naţională, ba chiar mondială aş putea spune, menită să pună în valoare femeia “coaptă”. După o vreme, mi-am dat seama că adevăratul motiv e unul cât se poate de simplu… Divele noastre absolute, vedetele şi vedetuţele de carton, alea care au ţinut prima pagină a ziarelor şi a revistelor glossy decenii de-a rândul, încep să bată jumătatea de secol, şi-atunci e musai să se reinventeze. Chestia paradoxală e că ele întâi au devenit vedete şi abia apoi şi-au descoperit talentele, dar ce contează, atâta timp cât ne fac şi pe noi părtaşi la fabuloasa lor experienţă de viaţă? Aşa am ajuns să ne bucurăm de sfaturile lor în materie de modă, cooking, nutriţie, sex, parenting, toate avizate. Avizate de alte tute, care le ţin isonul.

Pe scurt, ce-am aflat eu în ultima vreme şi ar trebui să ştiţi şi voi, că acuş vine vârsta aia frumoasă:

– Viaţa începe la 40 de ani. Cu siguranţă, dacă până atunci ai fost în comă.

  La 40 + treaba noastră, suntem mai frumoase şi mai deştepte ca la 20. Chestia asta cică vine din interior. Fetili, acu’ n-aş vrea să dezamăgesc pe nimeni, dar dacă eşti proastă şi urâtă la 20 nu te faci bine la 40.

Bărbaţii preferă femeile mature, fiindcă sunt mai experimentate, mai lipsite de prejudecăţi şi nu fac nici figuri de Buftea. Vă rog să-mi daţi un singur exemplu de bărbat care şi-a lăsat nevasta/iubita, din amor ghebos, pentru una mai bătrână. Paradoxal, bărbaţii, cu cât înaintează în vârstă, cu atât le fug ochii mai tare după puicuţe. Puicuţe pe care unii şi le şi adjudecă, dar asta, vorba unei prietene, nu pentru că-i ajută “ciucurelul”, ci portofelul. (Evident, persoanele de faţă se exclud.)

După 40 de ani, poţi să arăţi mai bine ca la 20. Ţinând cont de faptul că legile gravitaţiei sunt aceleaşi pentru toţi, asta e imposibil. Iar dacă apelezi la cuţit, la un moment dat tot o să te trezeşti cu buricul pe post de gropiţă în bărbie…

Cu puţin fard şi în lumina potrivită, arăţi ca în prima tinereţe. Nu zău? “Puţin” înseamnă vreo trei ore de văcsuială, iar “lumina potrivită” e bezna. Şi lista poate continua…

Frate, nu e mai simplu ca la 40 să arăţi de 40? Nu e mai simplu să arăţi OK, şi nu ridicol? Sinceră să fiu, cunosc persoane de 40 şi de 50 de ani mai energice decât cele de 20. Dar pentru asta trebuie să ai muşchi în cerebel, şi nu-i pentru oricine. Toate tâmpeniile astea care ni se pompează în creieri zi de zi au modificat orizontul de aşteptare, asa că, dacă primeşti totuşi un compliment, ăla sună mai degrabă a sentinţă: “Arăţi bine pentru vârsta ta!”. Ce-ţi mai rămâne? Să-ţi tragi un glonţ în cap! De la o vârstă încolo, nu te mai păcăleşti nici pe tine, dar asta nu înseamnă că nu poţi trăi mişto şi relaxat până la 90 de ani. Pentru asta însă trebuie să te accepţi, să înveţi să trăieşti cu tine. Zic şi eu…

În fine, ideea e că aceste foste dudui, actuale doamne, ne învaţă cum să ne tundem, cum să ne îmbrăcăm, cum să ne fardăm, cum să ne mascăm celulita şi sânii căzuţi, cum să ne sugem burţile şi cum să ne săltăm posterioarele. De ce? Pentru că ele însele nu se pot obişnui cu faptul că au îmbătrânit şi vor să se şi să ne convingă că sunt nişte puştoaice eterne. Nu credeam că trebuie să depui atât efort doar ca să devii ridicolă.

Ieri-seară, cu o revistă de-asta glossy în mână, de pe coperta căreia îmi zâmbea siliconic o divă mioritică ultrafotoşopată, am făcut o comparaţie. Frate, avem aproape aceeaşi vârstă, dar eu nu trăiesc din imagine şi nici nu-mi petrec zilele la salonul de masaj şi de înfrumuseţare, aşa că, ia să vedem… Am albit un sfert, mi se înnoadă cearcănele în bărbie, nu trebuie să zâmbesc ca să mi se vadă ridurile, muşchi mai am doar în frigider, celulita e şi ea la locul ei, iar kilogramele în plus… Ei, alea parcă sunt mai puţine, trebuie să recunosc. M-am încurajat singură la gândul că, dacă mă dau cu ruj, încă nu începe să-mi migreze spre nas prin cratere şi că încă nu mi-au căzut pleoapele de tot peste ochi. Cu ocazia asta, am constatat însă că am un fir de sprânceană alb! M-am trântit în pat resemnată şi… în momentul ăla m-am simţit ca fiica lui Geppetto, aşa mi-au trosnit oasele. M-am culcat plină de tristeţe, întrebându-mă oare ce-o să-mi mai aducă bătrâneţea. Singurul lucru care mă bucură e că am început să uit, aşa că supărările mele ţin mai puţin…

Pe la 4 dimineaţa, m-a trezit un zgomot îngrozitor. Am sărit speriată din pat şi am aprins lumina. M-am dus tiptil spre uşa din hol, pregătită să prind intrusul. Doamne, cine ar fi putut să scoată horcăitul ăla? Ăştia or fi fost doi, s-au certat pe pradă şi s-au înjunghiat la mine în casă… N-am descoperit nimic suspect. În schimb, în timp ce mă îndreptam din nou spre pat m-am văzut în oglinda de la şifonier. Încă eram cu gura căscată… Aha, deci odată cu vârsta vine şi asta!

Am citit undeva că bărbaţilor le plac femeile trecute de 40 de ani care sforăie…

Anunțuri

102 comentarii

  1. Oaiiiii…. eu mă apropii de cifra fatidică şi tot zic că o să mă crizez. Să vedem. Cît despre restu’… uit mai repede, mă enervez rar da’ bine, cânt/lălăi mai des, fetele au grijă să nu-mi uit vârsta cu complimentele lor, ce să mai… LAIF IZ UANDĂRFUL!!!

    Apreciat de 1 persoană

      • „iz uandarful indid” Ca sa ma repet, am batut jumatatea de secol…..nu e nicio schimbare in rau sau in bine, viata e asa cum vrei tu sa fie. Complimentul cu ” Arati bine pentru varsta ta” inca ma mai irita, dar incerc sa devin nepasatoare. Ridurile, colacelul de salvare/roata de rezerva, fac parte din noi, cu cat le acceptam mai repede cu atat viata e mai frumoasa. Cum zic ca m-am obisnuit cu noile schimbari ale varstei” cum vin altele…mai usor de remarcat, junghiuri, incheieturi mai putin flexibile….dar ce conteaza, daca sufletul ramane de copil, dar inca ne putem bucura de tot ce e nou, daca inca mai izbucnim in ras la o gluma, daca inca mai putem sa fim imprevizibili, suntem inca verzi pe dinauntru. Acolo e adevarul !

        Apreciat de 2 persoane

  2. Cand am citit titlul, fără sa apuc sa citesc din articol, primul gând care m-a trăznit a fost exact prima ta frază; viata începe exact atunci cand ai de gând sa TRĂIEȘTI, nu doar sa supraviețuiești trecând prin viață precum gâsca prin apă.
    Unii nu ajung niciodată să trăiască. Alții trăiesc pentru scurte perioade care alternează cu perioade in care duc o viață muribundă.
    Mă întreb chiar dacă există cineva care trăiește pe tot parcursul vieții.

    Apreciat de 2 persoane

  3. Deeeeeci până acum am … vegetat??? Păi și când mai „trăiesc”??? Credeam că fac asta vreo treiș’și ceva de ani😉 și sunt fericită, comparativ cu „ele”, eu am „de toate”😉 și dacă-mi lipsește „ceva”, inseamnă că nu-mi trebuie😊 păi eu urlu de numa și când m-am tăiat in magnetul de pe frigi, darămite să trec prin toate „tunările” lor over and over again😲ele „visează” la „viață”, dar noi trăim😊 frumos, cu bucurii, tristeți, reușite , eșecuri, zilele trec, deci TRĂIEȘTE! Zâmbește in fiecare zi, oprește-te o clipă și privește pe geam! Râzi de te amuză ceva și bucură-te de ce ai! Viața e frumoasă oricând😘

    Apreciază

      • Vezi că suntem surori? Te iubi mult Oana, sora mea din altă mamă😘 dragostea de-a trăi frumos și veselia vieții vin din fiecare, dar trebuie și impărtășite, exact cum faci tu👍 așa că promit: Când oi face 100 de anișori dau o pertecere pe plajă, in bikini, cu băutură și…ce-om mai putea mânca atunci(proteze dentare, deh😂) și ești invitată de onoare! Să moară coțohârlele alelalte de babe ce invitată mișto am eu😉 așa că, țin-te tare pe poziții!(iți scriu astea in timp ce fie-mea „mănâncă” iaurt cu pâine, adică 80% iaurt in gură, restul pe jos/haine/mine și pâine tot in aceleași „doze”😂)

        Apreciat de 3 persoane

      • :))) Deja mi-am notat, Kya, e un eveniment de la care nu pot sa lipsesc. Ma bazez ca, daca o sa uitam, o sa ne reaminteasca fetita ta, care la vremea aia o sa fie doar septuagenara si probabil ca pe atunci o sa inceapa sa dea din nou iaurtul pe jos… 😀
        ❤ you too!

        Apreciat de 1 persoană

  4. M-am amuzat, m-am intristat, dar la sfarsit chiar mi-ai ridicat moralul… 😀 Pai daca „bărbaţilor le plac femeile trecute de 40 de ani care sforăie”, ne-am scos! 😉 Si cu cat treci mai mult de 40, aahhaaaa!, sforai si mai abitir. Am putea sa lansam si niste concursuri de sforaieli, de ce nu ?! Aici m-as baga! 😀

    Apreciat de 1 persoană

  5. Eu sunt inconjurata de 2 tabere. Una ce ma incurajaza ca o sa rup toate barierele dupa 40, ma dezbar de inhibitii si prejudecati, ma maturizez (in fine!) si ma simt bine in pielea mea. Cealalta e mai sumbra, cica vai de mine si de pielea mea, vai de kg ce se vor tine scai dupa mine, vai de grijile in plus si atentie, anii trec si mai repede dupa… Daca as fi slaba de inger, as inclina sa cred prima tabara, norocul meu ca am asa o idee ca depinde oarecum numai de mine sa merg pe calea cea buna si sa nu ma dezechilibrezde tot ;-). Tot asa, daca as lua-o personal, as zice ca a doua tabara are ceva cu mine si o roade invidia de ma tot ameninta sau spera (uh!) ca o sa ma zbarcesc si eu eventually.

    Apreciat de 2 persoane

    • :)))) Hai ca m-ai facut sa rad tare! Ideea e ca nu trebuie sa-ti tii respiratia ca sa vezi ce si cum, n-ai de ce sa te gandesti prea mult la asta, ca oricum o sa se intample. Stii cum se zice, fiecare lucru la timpul lui, let’s wait and see. 😉 Eu, una, n-am rupt nicio bariera si nu m-am dezbarat de nimic, dar nici nu m-am zbarcit… prea tare. 😀

      Apreciat de 1 persoană

      • Eu cred ca ceva ceva ma prinde din urma. De exemplu, stateam eu la povesti cu mama mandra tare de mine (ea, nu eu), cand o aud: 2 copii adolescenti si 39 de ani si tu sa arati ca sora cea mare a fetei tale… Am intrerupt-o brusc, cu palpitatiile de rigoare: Caaaat?! Cat ai spus ca am?! Zi si tu, ma prinde din urma sau nu, daca am ajuns sa uit ca acum o luna si ceva am implinit o varsta onorabila?! E adevarat ca sufar de amnezie de ceva ani, tot uit cati ani am, drept urmare in momente de lipsa de luciditate, apelez la copii (mama, eu stiu ca am 30 si ceva, dar cu precizie, cati ani am?!), care mi-o trantesc fara ezitare, sunt excelenti cu numerele astea, dom’le!

        Apreciat de 2 persoane

  6. Doooamneee femeie ești genială 😄😄 Eu mai degrabă o văd ca pe o fărâmă de speranță. Dacă n-ai „trăit” până acum mai ai o șansă după 40! Ține-te bine când vine să nu te dărâme! :)))) Hai că dacă ne luam după glossy divas murim proaste. Deci mai bine nu, nu? E periculos!
    Te pup 😘

    Apreciat de 1 persoană

    • Si eu te pup, Mara, multumesc! Corect, nu e tarziu niciodata sa incepi sa traiesti, dar ar fi bine s-o faci pentru ca asa simti, nu pentru ca asa ti se spune. Si in niciun caz dupa sfaturile unor… ma abtin. 😀
      De bariera cu 4 am trecut, acum urmeaza asta cu 5. Si pentru ca sunt leat cu unele dintre dive, sa vezi tu cum o sa inceapa viata de la 50 de ani. Pana atunci, traim degeaba. 😀

      Apreciază

      • Daaa:)))Absolut de acord.Îți dai seama că eram ironică și cu subtile apropouri la divele pe care iubim cu toții atât de mult!:)) Cred că ele la fiecare zece ani se vor reinventa agățându-se de fărâma de speranță intitulată ” Viața începe de la xyz ani”. Ehhee noi să fim fericiți! Restul e cancan :*

        Apreciat de 1 persoană

  7. Dacă aș da crezare tuturor articolelor ,,somptuoase” pe care le citesc, ar trebui să-mi zbor creierii. Luându-mă după rețetare celebre, la 23 de ani ai mei nu am nicio perspectivă 😀 Și totuși…chiar a scris cineva că bărbaților le plac femeile de 40+ care sforăie? Cred că era sado-maso 😀

    Apreciat de 1 persoană

    • Ei, asta cu sforaitul era doar o „speranta” de-a mea. La cate aberatii am citit in ultimul timp, asta e chiar una soft si aproape credibila. 😀
      Dupa „retetarele” celebre, tu mai ai de asteptat 17 ani pana sa incepi sa traiesti! 😀 Eu zic totusi ca, in pofida parerii unanime, ai putea sa indraznesti. 😉

      Apreciat de 1 persoană

      • Ma fac ca n-am vazut ce i-ai raspuns Simonei despre sforait… 😀 Ma, io atat timp cat mai respir si ma dor toate alea dimineata cand ma trezesc inseamna ca traiesc, nu? Si mai ales cand ma doare capu’ de grija tuturor! 😀 E si asta un mod de a trai, facand cate ceva pentru cei dragi si bucurandu-te pentru binele lor.:)

        Apreciat de 1 persoană

  8. Dacă e adevărată vorba aceea că râsul îngrașă, dragă Oana, ți-aș spune că aici, la tine, luăm cu toți kilograme bune în plus! Dar nu-i bai, atâta vreme cât ne simțim bine și ne veselim împreună, mai ales pentru că ne oferi cu mult umor atâtea subiecte faine și de mare actualitate. Având în vedere că și eu sunt în „clubul lui 4”, ca mulți dintre cei ce bine au mai scris pe aici, am ciulit bine urechile când am văzut ce se discută. De când mi-a zis puștiul ăla în parc „tataie” (ți-am mai povestit aici) m-am tot gândit că poate am trăsături veritabile de tataie „tânăr” :D. Iar după ce spuneai cum te-ai uitat în oglinda sifonierului, am încercat și eu manevra, dar să știi că nu prea mi-a reușit. Oglinda este atât de îngustă, iar imaginea mea n-a încăput în ea! 😀 Deh, veritabil „telefănțilă”. Una la mână. Părul s-a rărit, genunchii mă dor, tensiunea văd că o ia pe arătură, de vreun an am început să mă chiorăsc la literele mici. Aștept să-mi crească și păr în urechi și să mă interesez de aparat de auzit! Ha, ha! Cred că mă înscriu perfect în linia articolelor de care frumos ai pomenit! Uraaa! Să fim sănătoși, că nu ne lăsăm cu una, cu două. Vorba celor de la Voltaj. tânăr vreau mereu să fiu….”.
    O seară frumoasă, dragă Oana și multă veselie îți doresc! 🙂

    Apreciat de 3 persoane

    • :)))))))) Cat am putut sa rad, Alex! Ce sa-ti zic? Semanam de parca am fi frati! Atata doar ca eu n-o sa am par in urechi. Sigur, asta doar pentru ca e tipic barbatilor. Probabil insa ca va trebui sa fiu foarte atenta sa nu-mi prind… diverse in elasticul din talie, ca tot vorbeam de legile gravitatiei. Dar, vorba ta, sa fim sanatosi! 😀
      O seara frumoasa si tie, Alex! A mea o sa fie cu siguranta, ca m-ai inveselit tu deja! 😀

      Apreciat de 3 persoane

      • Sărut mâna, dragă Oana! Mă bucur că am reușit să te înveselesc și că zici că parcă am fi frați.Vorba aceea. cine se aseamănă, se adună. La faza cu părul din urechi, aș mai adăuga una: „cosițele din nas”. Chiar ieri am râs cu lacrimi, după ce am vorbit cu o cunoștință mai în vârstă, căreia i-am „admirat” niște smocuri stufoase care se ițeau din nări și de la care nu-mi puteam lua privirea, căci erau atât de caraghioase. Mă gândeam ce-o mai avea și noi peste niște ani. Dar o să găsim tăria să râdem singuri, căci auto-ironia este cel mai bun leac pentru anii care trec.
        Numai bine și un weekend cât mai vesel! 🙂

        Apreciat de 2 persoane

  9. Există o vorbă celebră (nu ştiu cine-a zis-o 😀 ) care văd că e ignorată de divele astea care deţin monopolul pe maculatura existentă pe piaţă. Vorba aia zice cam aşa: există un singur mod de a scăpa de bătrâneţe: să mori de tânăr.
    Aşa că vă rog eu frumos, dacă se poate, să-mi ţineţi şi mie un loc la petrecerea aia de 100 de ani. Nu am pretenţii de locaţie, am doar o propunere: să fie aproape de … toaletă. Că va fi nevoie destul de des să-mi pudrez nasul, nu de alta… 😀 .D

    Apreciat de 1 persoană

  10. Auoleu, aia cu „pentru varsta ta e maxima”. Eu am trecut demult tare de 40, nu ma obisnuiesc cu imbatranitul, deloc, dar nici crize nu fac și nici nu incerc sa imi inghesui toate cele in haine de fetite, cum fac multe din jurul meu. Habar nu am cum va fi maine, dar cata vreme arat decent, ce se intampla in jurul meu ma lasa rece. Urasc textele motivationale, nu vad pe nimeni traind ca acolo, dar vad zilnic oameni care au șarm, frumusete si sunt super interesanti, chiar daca parul e grizonat, ridurile striga si ce or mai fi pe acolo ca semn de prestanță. Nu-i intreb cati ani au, dar stiu. Stiu după felul in care se amuza la prostii, ca cele date ca exemplu de tine – era sa zic „ca cele scrise de tine”, de mă alergai o saptamana sa-mi bati obrazul. Iar m-ai nimerit cu textul tau, si mai sunt cateva care ma enerveaza teribil, dar cum la frumoasa mea varsta ochii cer ochelari, cum i-am spart pe cei din dotare, sa nu te miri daca gasesti o bulibaseala de comentariu, ca eu nu vad ce scriu. Dar sunt tanara și „arat bine pentru varsta mea” Parol.

    Apreciat de 2 persoane

    • Ca esti tanara si arati bine stiu, ca doar te urmaresc si pe facebook! 🙂 Auzi, sa nu ma mir daca gasesc o bulibaseala de comentariu?! Pe tine cuvintele te iubesc, asa ca, nici sa vrei, n-ai sanse sa dai gres. Asta unu la mana. Doi la mana, nici eu n-am citit cu ochelari… 😀
      P.S. Am ramas blocata in postarea ta cu piscinele, nu mai pot pleca de la poza aia cu leaganul din dormitor… Incredibil cat de frumos e acolo. Despre cum ai scris nu ma mai exprim, cuvintele mele sunt sarace. 🙂

      Apreciat de 1 persoană

      • …am eu ambitia ca atunci cand scriu un articol de asta publicitar, culmea -nu am multe, dar am – să vină fix pe ce am, pe realitatea mea. Cand bat campii, nu ma crede nimeni. Am gandit ca daca tot am dus leaganul din curte in dormitor, pot aduce și marea la munte, nu? Fata mea, noi doua avem aceeasi varsta, deci da, sunt tanara, desi in ultima vreme am luat la kilograme in plus ca ma sperie, deci la faza cu simțitul bine in pielea mea, zic pas. Dar sunt in revenire, ma chinuie unul la sala, de zici ca l-am omorat pe ta-su. Oana, tare bucurie mi-ai facut…

        Apreciat de 1 persoană

      • Asta e si ideea cu articolele publicitare, sa faci cititorul sa te urmareasca pana la capat. Eu nu doar ca am facut-o, dar m-am si intors si am recitit anumite pasaje. 🙂
        As fi vrut sa scriu ceva legat de kilogramele in plus (sufar de aceeasi chestie), dar se intampla ceva wow… Tunaaaaaa si fulgera! Doamneeee, vine ploaia aia la care nu mai speram! Am fugit sa admir spectacolul! 🙂

        Apreciat de 1 persoană

    • „Pustoaicoooo, tu ai sange de vipera / Pustoaico, iti zic adio si te las!” Ehe, Cenaclul Flacara, ce vremuri… 🙂
      Salutari si de aici si vreme buna!
      Pe aici ploua, dar, date fiind temperaturile infernale, e chiar o binecuvantare. Las’ sa vina toata ploaia la noi si sa fie frumos la mare!

      Apreciat de 1 persoană

  11. Personal te cred că ai citit speculația care zice că „bărbaţilor le plac femeile trecute de 40 de ani care sforăie”, însă să știi că nu merită să-i dai crezare. Nici al meu nu-mi place (deși nici nu știu dacă sufăr mereu de asta), darămite al unei colege de apartament…
    Este posibil ca viața să înceapă la 40 de ani, deși mie mi se pare că e olecuțică cam tardiv… Numai că, problemele comentate de către tine sunt și vor fi mereu, iar comerțul cu soluții pentru frumusețe nu cred că e alternativa cea mai bună să ne simțim în pielea noastră. Se zice pe la japonezi că, „Dacă problema poate fi rezolvată, nu merită să-ți faci griji pentru ea. Dacă însă nu poate fi rezolvată, e inutil să-ți faci griji de ea.”

    Apreciat de 1 persoană

    • Oameni destepti japonezii astia, nu degeaba au ajuns departe! 😉
      Sincera sa fiu, mai tare decat sforaitul ma ingrijoreaza faptul ca vorbesc in somn si port conversatii cat se poate de coerente, ca sa nu mai spun ca sunt de o sinceritate ceva de speriat. 😀

      Apreciat de 1 persoană

      • Nu ma refer acum la momentele cand probabil visez cine stie ce aiureli, ca se mai intampla, evident, ca ceea ce visez sa fie de domeniul SF-ului. Dar daca mi se pun intrebari legate de realitate, raspund exact cum as face-o in stare de veghe. De ce? Fiindca, treaza sau adormita, sunt o persoana sincera. Nu ma laud, asta e realitatea… Crede-ma, au fost momente in care mi-as fi dorit sa fi fost altfel.

        Apreciat de 1 persoană

  12. Mnooooo, viata incepe la ce varsta vrei tu. Daca divele glossy au dormit pana la 40 de ani, poate nu toti am facut-o :))))
    Mai cumpar doar cateva reviste de gen pentru ca am ajuns la concluzia ca sunt stresante, lipsite de informatii interesante si prea putine sunt conectate la realitatea tarii in care se publica revista lor. Cand imi scrii ca sa am un Chanel or whatever este un must pentru viata mea, imi vine sa iau revista si sa vin la redactie sa iti dau cu ea un cap. Adica eu stiu ca duc o viata buna, mai buna decat a multor femei din tara aceasta si tot nu imi permit un Chanel fara a-mi vinde un rinichi. Aruncam deja prea multi bani pentru a ma uita la poze frumoase.

    Apreciat de 1 persoană

    • Teodora, ți-am spus că te iubesc?! 😊 Eu știu exact cum e cu revistele astea, sunt înconjurată… Dar asta e când trăiești din reclamă. Trustul nostru a avut cândva o revistă glossy care mie mi-a plăcut mult, nu știu dacă-ți mai spune ceva Look. Era faină, ancorată în realitate și avea un colectiv de fete una și una, dar când s-a pus problema unei reduceri de buget s-a renunțat la ea. De ce? Era concepție proprie, nu era pe licență și nu trebuiau returnați bani nimănui…
      În altă ordine de idei, muream să te întreb: Ce zici de noua găselniță Vuitton – sacoșa de rafie -, care costă doar 2-3 mii de dolari? 😃😃😃

      Apreciat de 1 persoană

      • Awwwwww, love you too ❤ Revista Look este una din cele doua reviste a caror disparitie o regret (cealalta e Good Food). Pana la un punct inteleg de ce folosesti haine de designer pentru a prezenta concepte, tendinte si colaje. Arata mai bine si sunt mai usor de folosit in programele de editare fata de celelalte. Daaaaaar, oamenii astia parca nu au contact cu realitatea tarii in care locuiesc, unde salariul mediu pe economie e sub 500 de euro. Come on, people! Ne conectam si noi putin la timp si spatiu sau publicam avand in minte un target de 5% (optimist) din populatie?
        Hai ca sacosa aia a fost mai demult si noroc ca a trecut repede. Deja erau fancy multi romani care umblau cu sacosica plina de diverse 😀 Stii tu ca e o vorba: prost nu e cel care cere, ci cel care da 😛 Sacosica aia era o jignire adresata stilului, dar ce sa faci daca omu' a avut o idee. Personal, nu imi aduc aminte sa fi vazut vreo vedeta umbland cu asa ceva, asa ca putem presupune ca n-a avut succesul dorit.

        Apreciat de 1 persoană

  13. Scufița Roșie. Basm reinterpretat din fapte reale… Mergând, așa, lupul, prin cluburi, o zări pe Scufița Roșie. Se apropie de ea și începu să-i spună:
    – Ce faci tu aici, Scufiță Roșie? La ceasul acesta târziu, de noapte? Au poate-ai rătăcit drumul spre casă și ești speriată?
    – Păi, lupule, cam așa ceva! Căutam și eu un suflet curat, să aflu cât îi ora, că atât îmi este de foame, că n-am cu cine, ăăăăăăăă… că n-am unde mă culca diseară!
    Milos, lupul o adăpă cu apă vie să-și revie, cu bucate alese să poată să i-o ‘ndes… tuleze… Milos, cum spuneam!
    În zori, Scufița Roșie se aplecă la urechea lupului și-i spuse:
    – Hai la tine în bârlog, lupule! Cu accent pe ultimele silabe.
    Ajunși în bârlog, făcură un duș scurt și se băgară în culcuș. Lupul se întinse să-i sărute buzele Scufiței, dar aceasta protestă:
    – Nu pe buze, lupule! Că abia le-am încărcat de 2 zile și încă mă dor!
    Docil, lupul se mută spre obraji.
    – Vai, lupule, nu pe obraji, că doar ce mi-a făcut nenea doctoru’ o vaccină d’aia grea cu grăsime și mi-a picat cam greu!
    Mirat, lupul coborî mai jos, sperând că de data aceasta va fi câștigător.
    – Aoleu, lupule! Nu te apăsa, că-s punguțe cu pereți subțiri și se împrăștie lichidul… Erau la reducere…
    Înfierbântat, lupul încercă ultima variantă, exasperat de atâtea dificultăți.
    – Așteaptă!, strigă Scufița Roșie, care parcă brusc devenise și mai roșie…
    Lupul, sprijinit într-un cot, cu botul lung de ciudă, spuse:
    – Știu, Scufițo! Nenea doctoru’ ți-a pus și penele astea sub formă de inimioară, da’-s fragile și zboară imediat. Nu mai bine îmi dai tu numărul de telefon al bunicii?, că, în poveste, părea femeie serioasă…

    Apreciat de 1 persoană

    • 😃😃😃 Chiar mă gândeam pe unde-oi fi și… hop, gând la gând cu bucurie! Mi-am luat porția de râs pe ziua de azi cu îndestulare, ca să te parafrazez. Șerbane, ce să zic, nici tu nu te mai faci bine, omule, ceea ce, din punctul meu de vedere, nu e rău deloc! 😃

      Apreciat de 1 persoană

    • Serban, esti foc de talentat si ai un umor… de comaaaa! 😀 Ti-o spune o bunicuta – ca varsta -, care inca nu si-a pierdut simtul umorului. 🙂 Pai daca asa stau lucrurile, eu zic ca toate bunicutele serioase ar trebui sa fie pregatite, eventual, si cu un aparat auditiv… ca sa auda cand le suna telefonul. 😀

      Apreciat de 2 persoane

  14. Buna seara !
    Super tare postarea ! 🙂
    Daca eram FEMEIE, te injuram 😦
    dar cum sunt BARBAT, te APLAUD si FELICIT ! 🙂
    Abia astept sa na intalnim in toamna toti BLOGGERII care au raspuns INVITATIEI tale ! 🙂
    Weekend placut ! 🙂
    Aliosa.

    Apreciat de 1 persoană

    • Buna seara, Aliosa! Sunt convinsa ca, daca ai fi fost femeie, cu siguranta n-ai fi facut parte din „targetul” meu. Ca dovada, prietenele mele de pe blog si nu numai… 🙂
      O sa pun curand inca un anunt cu privire la intalnire. Eu ma gandesc la ziua de 24 septembrie (pica intr-o sambata). Astept feedbackul! 🙂

      Apreciază

  15. Hmmm eu sunt in coma de extaz de pe la 14+ si inca nu
    m-am oprit, descopăr indat si patruzeciu’ sunt tare curioasa cu ce vine. Nu am nici un război cu vârsta, mi-ar placea sa mor senila la 100+ cu o tigara in bot si pensula căzută pe parchetul deja plin de culori lângă paharul aproape gol de vin rosu sec. Am sărit poate din subiect.
    Părerea mea…legat de bărbați dar si de femei cauta diversitatea, unii au limite mai largi la aspect/vârsta/etc altii au standarde foarte bine definite. Exclud femeile sau bărbații care vor copii, cred ca sunt mult mai selectivi, aceste fiind un subiect foarte vast, cred eu.
    Asa ca femei/bărbați dragi simțiți-va bine in pielea voastră iar daca ceva nu va place la voi nu este niciodata prea târziu sa incerci si sa faci niste eforturi pentru a fi din ce in ce mai „frumosi”. Numai cuvântul „frumos” este de multe ori inteles ca atare si eu am pretenția totusi ca suntem mai complecsi de atat. Numai sa ne lăsam sa gândim iar doamnele si domnițele TV-ului despre care vorbeai clar nu ar trebui sa fie un exemplu.

    In alta ordine de idei, probabil stii, scrii fantastic de picant, ceea ce imi place foarte mult.

    Apreciat de 1 persoană

  16. Vin şi eu, de după gard, să comentez.
    Cînd am împlinit 40 am fost supărat o săptămînă.
    După 50 nu mai sărbătoreşti.Incepi să comemorezi.
    Eu sînt supărat rău că trece ( a trecut) timpul.
    Da, na, poate la femei e altfel.
    Cert e că de pe la treizecişi vezi altfel totul.Adică-vorbesc de femei acum- ştii să apreciezi ce ai şi să pui în valoare.Asta apropo de aspect.
    Din păcate timpul vine cu o grămadă de chestii noi şi nu toate sînt plăcute.
    Pînă pe la 40 ieşeam din casă vesel, fără nici un gînd.Eventual din alea indecente cu referire la draga mea.
    Acum, mă pipăi de chei, de ţigări, brichetă, mă uit după ochelari, mă asigur că dinţii îmi sînt în gură şi …
    Ziceai ceva de sforăit?
    Cu vremea cel de lîngă tine aude din ce în ce mai puţin, deci…
    Asta dacă n-ai visuri cu tineret.
    Că nu-mi închipui că peste 40 de aninşori ai chef să sari într-un picior ( ca Irinel) prin cluburi şi baruri, să bei tot felul de chestii verzi sau albastre şi culmea, să-ţi placă, iar vocabularul să se rezume la Tare, Super tare, Extra şi Tţţţţţ.
    Da mai ştii ce le apucă pe femei…la o vreme?

    Apreciat de 1 persoană

  17. Doamna Luminița, mii de mulțumiri pentru aprecieri! Recunosc, nu speram să pot amuza persoane, scriind. Vorbind, îmi este mai ușor, căci mă ajută fața… Mulțumesc și gazdei noastre, că mi-a permis să postez aproape în anonimat… Se pare că poza mea din profil va fi utilizată în scop caritabil, pentru copiii subnutriți din Africa. Dacă n-au ce mânca, măcar să aibă de ce râde…

    Apreciat de 1 persoană

    • Ahahahahahaaaa! Sa scrii, sa scrii! Iti dau ciocolata inapoi! 🙂 Pai ia sa-ti pui poza, da?! Sa mai rada lumea si de altii, nu doar de mine! Pe undeva prin Africa, intr-o tabara OMS, troneaza precis o poza de-a mea… Am vazut vreo cativa copii biafrezi hahaind. Satui nu cred ca erau. 🙂

      Apreciază

  18. Io deja mă bag în seamă p-aici ilegal, că sunt de 50+. Totuși, la capitolul fardaj (că de fardat nu mai poate fi vorba) o să te contrazic. Abia când ajung la gură răsuflu ușurată,că dau nițel cu creionu dă buze și aia e, dar o fac cu bicicletele la ochi. Ia imaginează-ți cum e pentru o ochelaristă să-și ”facă” ochii. Scot înaintașii, dau cu praf pe o pleoapă, pun înaintașii, verific dacă am nimerit, iar îi scot, repet figura cu celălalt ochi, iar îi pun, obligatoriu unul din ochi e mai colorat ca ălălalt, Repar cum pot. Iar înaintași pus-scos… Rimel. Așa-i zic io lu mascara, rimel, așa-i zicea acu 30 de ani. Genele de la ochiul drept sunt mai rimelo-file decât perechea lor. Iar reparații capitale cu o periuță. În fine, la sfârșitul exercițiului de răbdare tot fondul de ten de pe nas e curățat de atâta pune-scoate ochelarii.
    Dar… da. Au dreptate divele, viața începe la 40+. E o viață nouă care zilnic răspunde întrebării „Există viață după 40?” Cu „Da!”, că n-ai încotro.

    Apreciat de 1 persoană

  19. Aha! Abia acum înțeleg de ce ies cât de cât rezonabil doar în pozele din profil dreapta… Ochiul meu stâng, traumatizat de o chestie cu nume exotic (keratită), m-a cadorisit cu astigmatism. Așadar, când l-am închis pe dreptul, pe lângă ceață, pare să se instaleze automat tremuriciul. Rezultatul e de vis… Nu zic de care. 😊
    P.S. La faza cu fardajul am râs atât de tare, că i-am acoperit pe ăștia cu bormașinile de deasupra. 😃

    Apreciază

  20. Dumnezeule! Dar ce-avem noi aici? Mii de caprioare!! Rog baietii sa dispare sau sa se intoarce cu spatele! Oricum nu citesc de la baieti, ca baietii scriu numai prostii insiropate care sa fie pe placul fetelor. Inutil, faceam si eu mai demult. De fapt nu citesc nici de la fete, decat in diagonala, cu mici exceptii, ca diagonala e suficienta ca sa inteleg ce e in sufletul si in capul lor, precum si in capul si in sufletul mamicilor lor. Bun. Pentru inceput va ofer un secret: baietii le prefera pe cele de 40+, nu pentru ca sunt nu-stiu-cum, ci pentru ca ele au un respect de sine mai redus, deoarece varsta le apasa implacabil cerebelul, deci maturele sunt mai vulnerabile, deci energia consumata pentru a le avea va fi mai redusa. A le avea inseamna pentru mine a lasa in ele urme de nesters. Asta-i tot! La cap, intre cele de 20 si cele de 40 nu este nici o diferenta, deoarece femeia evoluaza numai pe orizontala, adica schimba permanent subiectul pe parcursul vietii, ea nu este nici mai inteleapta, nici mai proasta decat a fost vreodata. Poate fi mai rea sau mai buna, dar asta e o alta discutie. Deobicei, odata cu varsta, femeile se acresc si se inraiesc. Comit rautati chiar si atunci cand ar vrea sa se poarte frumos. Este ceva visceral, de neoprit. Nici nu merita sa te gandesti ca vei putea schimba vreodata caracterul unei femei. Si terminati cu machiajul si cu cearcanele si cu celulita si cu vergeturile… baietii adevarati se uita dupa cu totul altceva..

    Apreciat de 1 persoană

    • Ai zis ca citesti in diagonala si te-ai tinut de cuvant, nimic de zis. 😀 Ce-avem noi aici? Un misogiiin. Iarta-ma, dar nu pot sa te contrazic, e clar ca vorbesti din experienta proprie, care, mai mult ca sigur, doar la genul asta de femei s-a rezumat. Si ca sa vezi ca nu m-am suparat, iti dau si like. 🙂 Asa-i, nu se mai poate, dom’le, cu atatea caprioare! Tocmai de-aia, cat de curand, o sa-ti servesc si eu o doza de misandrie, doar asa, de amuzament, ca eu nu urasc barbatii, ii iau exact asa cum sunt. Asta ca sa vezi ca mai sunt si femei care evolueaza si pe verticala. 😀

      Apreciază

  21. 40+ , really , acum nu vreau sa fiu inteleasa gresit , dar eu chiar credeam ca cifra varstei e una mai mica , de aceea mi am si „permis” sa vorbesc direct , deobicei incep cu formalitati , dumneavoastra si alte cele iar cand vad ca persoana in cauza ii place sa ii se zica pe nume , renunt la „dumneavoastra” , aici nu prea a fost cazul , m-a indus in eroare poze avatarului , acum nu stiu cum sa vorbesc , cu tine sau cu dumneavoastra ?Imi place sa fiu politicoasa si de aceea intreb , indiferent care este raspunsul .

    Apreciat de 1 persoană

  22. n-ai idee cât de relaxată mă simt când caprele mele îmi aruncă lejer remarca „deh, mama, acu’, când ai ajuns și tu la jumătate de secol”… o tot fac de când am trecut de 40.
    se umflă tăt în mine! eufemistic gândind/vorbind, pot spune că simt o întinerire perenă..

    Apreciat de 1 persoană

    • Mi-aș fi dorit și eu niște căprițe! 😄 Cu siguranță aș fi experimentat întinerirea perenă. Așa, nu mă încântă deloc când îmi zice săru’-mâna vânătoarea de la chioșc… nici ea vrabie-pui! 😊

      Apreciază

      • asta mi-aduce aminte de o fază prinsă de taică-meu, care, la un moment dat, fiind mai aproape de un coleg de-al lui când acesta saluta damele din birou, l-a întrebat: „ia stai puțin! ce spui tu acolo?”, răspunsul venind scurt și natural: „să rup mâna!”.
        este și asta o perspectivă, zic.

        Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s