Dragoste cu năbădăi


Mi s-a reproşat recent că am indus cititorii în eroare cu un titlu în care apare cuvântul iubire, iar eu în text nici măcar n-am pomenit despre acest nobil sentiment. Nici eu, nici cei care au comentat ulterior şi s-au dovedit la fel de insensibili ca mine. Sau despre iubirea neîmplinită… Nefiind nici descendenta lui Shakespeare şi nici Sandra Brown sub acoperire şi dat fiind că, pe tema asta, au curs deja oceane de cerneală, ce-aş mai fi avut eu de spus? Şi mai ales pe un blog umoristic? Ei bine, abia aici intervine provocarea, aşa că m-am “răsucit” şi m-am decis să încerc.

Acum fix şapte luni, am abordat o temă foarte delicată, iar despre asta am scris aici. Ca atare, o să vă scutesc de opinia mea cu privire la acest subiect, o găsiţi acolo, şi o să las povestea să curgă pur şi simplu. Iată, aşadar, continuarea…

Sunt la o cafea cu fetele, când începe să-mi sune telefonul insistent. E prietena mea… să-i zicem Y. Nu mai vorbiserăm de vreo săptămână, dar nu era politicos să întrerup conversaţia, aşa că îi trimit un mesaj din ăla prefabricat: “Nu pot vorbi acum, te sun mai târziu!”. Îmi vine şi răspunsul: “Mă mărit!”. În momentul ăla, din gura mea ar fi putut scoate capul patru pui de vrabie… Primul impuls a fost să mă bucur. În clipa imediat următoare, am realizat însă că nu ştiam cine e fericitul mire…

Oana, ce-ai rămas aşa mască, dragă? Ce s-a întâmplat?!

Se mărită prietena mea Y! Nu-mi vine să creeeeeed!

Bravo ei! Cine e fericitul mire?

Chestia mişto e că… habar n-am.

Păi de când nu v-aţi mai văzut, femeie? Din liceu?

Deeeee (am numărat pe degete)… fix şase zile.

Whaaaat?!

Din momentul ăla, abia am aşteptat să aflu deznodământul, fiindcă îmi mirosea de departe a dramoletă şi ştiam că amica mea are talentul inegalabil de a intra în tot felul de situaţii imposibile. A doua zi, în cinci minute, am fost edificată asupra situaţiei: iubitul ăla al ei însurat, care o părăsise de câteva luni, aflând întâmplător că ea e pe cale să-şi refacă viaţa, şi-a adus aminte brusc cât de mult o iubeşte şi cât de tare a greşit faţă de ea, aşa că ce s-a gândit el? Să şi-o revendice din nou! Dar cum? Femeia fusese deja cerută de nevastă de altul care, în plus, era şi mai tânăr, şi fără obligaţii. Ce să facă, ce să facă?, mai ales că o părăsise fără prea multe explicaţii şi fără drept de apel… În două zile, omul a rezolvat totul: a băgat divorţ la notar şi s-a prezentat la ea, emoţionat, cu buchetul de flori aferent, dar şi cu, ţineţi-vă bine!, inelul de logodnă şi verigheta.

Ascultam şi nu-mi venea să cred. “Nu se poate, visez! Cum, omul ăla care o iubea, dar nu voia să-i strice viaţa, care n-o lăsa să moară, dar nici să trăiască, acum era gata să renunţe la tot pentru ea? De ce tocmai acum?!” Întrebarea asta nu-mi dădea pace, dar n-am vrut să-i stric femeii bucuria. Exact, bucuria, fiindcă prietena mea s-a topit ca un fulg de zăpadă la apariţia soarelui, a uitat într-o clipită de toată suferinţa, dar şi de celălalt bărbat care o ceruse de nevastă…

Văzându-mi neîncrederea întipărită pe faţă, mi-a arătat nişte mesaje pe care el i le trimisese pe messenger. Dumnezeule, aproape am plâns! În jurul meu au început să plutească amoraşi şi inimioare. Omu’ îşi striga sentimentele în gura mare, îi declara iubire veşnică, voia cu tot dinadinsul să-i panseze rănile sufleteşti, o adora, o venera, pupa pământul pe care păşiseră tălpile ei, de-astea… “Te rog, repetă-mi mereu că mă reprimeşti la tine!”, încheia el patetic.

Ca să n-o mai lungesc, săptămâna următoare, când am fost acolo, el era deja instalat la ea cu tot calabalâcul şi îi spunea viitoarei soacre “mamă”. Nunta urma să fie în septembrie, anunţaseră pe toată lumea şi căutau deja restaurant. Am stat puţin, fiindcă erau ocupaţi, urmau să plece în provincie, la rudele lui, să le-o prezinte pe viitoarea doamnă X. M-am uitat la ea. Era atât de fericită! Şi el părea la fel. “Iote, nene, că, până la urmă, love conquers all”, mi-a trecut mie prin cap. Bă, şi chiar dacă mai aveam rezerve (că aşa sunt eu, mai reticentă de fel), m-am lăsat oarecum atrasă în povestea lor de dragoste cu năbădăi. Le-am admirat verighetele şi ei inelul de logodnă, le-am urat “casă de piatră” şi am plecat sperând că, măcar de data asta, va fi bine.

Ieri îmi sună telefonul. Era prietena mea Y. Mi-am dat seama de asta doar pentru că scria pe display. Vocea nu i-am recunoscut-o. Am tăcut cinci minute la telefon. După ce am închis, m-am repezit la calculator, am deschis facebook-ul şi am căutat profilul fostei soţii a domnului X (da, era deja fosta soţie!). Sub una dintre pozele postate de ea recent, găsesc următorul mesaj, scris cu verzale de proaspătul ei fost bărbat, care-i cerea umil iertăciune: “Soţul tău a greşit mult şi urât. Dumnezeu şi cu tine aţi hotărât să mă primiţi lângă voi (…). Nobleţea ta mă copleşeşte. Te iubesc!”.

Later edit: Vă las pe voi să trageţi concluziile. Dat fiind că personajele acestei relatări sunt reale, la fel şi faptele, am preferat să nu dau nume. În caz că citeşte această postare, îl avertizez pe domnul X că citatul a fost preluat, cu ghilimele, de pe un site de socializare şi este vizibil pentru publicul larg, chestie pe care bănuiesc şi-a asumat-o. Puţin mă interesează dacă se va simţi vexat, eu am relatat doar o poveste de viaţă, o poveste a cărei protagonistă a fost, din păcate pentru ea, o bună prietenă. Dacă n-ar fi fost el, nu s-ar mai fi povestit…

Anunțuri

97 comments

  1. E de bine cu tot ce este trist in poveste. Prietena ta, in sfarsit, are o incheiere si nu va regreta ca nu a fost sa fie o continuare. Dar ma intreb, ce nevasta tine langa ea un astfel de barbat?! Una care nu mai e femeie zic.

    Apreciat de 2 persoane

  2. Am recitit și n -am priceput , sau mai bine zis cred ca am înțeles pe dos… Cum dracu vine asta cu ” mă primiți lângă voi” ? Ca mintea îmi joaca feste știu, dar deja a început sa joace și sârbe. …

    Apreciat de 1 persoană

    • :))))) Acum, ca ai adus vorba, Andreea, asa e, suna cam ciudat, dar asa s-a exprimat omu;, ce sa-i fac? Desi, la cum s-a comportat, pare a fi vorba despre cele doua doamne, se pare ca a trecut la cele sfinte, vrea sa intre din nou sub tutela Celui de Sus, de acolo acel „voi”. 😀

      Apreciază

  3. Subscriu la ce a zis Andreea. Am citit de doua ori si eu tot sunt pierduta… scuze ca imi trebuie subtitrare, dar cred ca sunt foarte naiva.
    Acum nu vreau sa fiu bitchy, dar sa fie si cel mai minunat barbat ca tot nu ma intereseaza sa iasa dintr-o relatie/casatorie pentru mine. Ma si vizualizez ca fiind urmatoarea inselata, asa ca nu, multumesc! Mai bine singura si linistita, decat bagata in telenovelele altora. Nepunand ca sunt muuuuuuult prea egoista si orgolioasa ca sa impart barbatul. Alte lucruri, cu mare placere impart, dar la barbati si chiloti pun limita :))))

    Apreciat de 2 persoane

      • Sunshine, don’t get me wrong: eu nu imi permit sa judec pe nimeni, cu atat mai putin pe prietena ta. Cel mai usor e sa dai vina pe amanta/amant (nu gasesc un alt termen mai potrivit), fara sa vezi ca de fapt responsabilitatea sta la cel care are un angajament anterior asumat.
        Zic ca acest lucru ar trebui sa ii dea de gandit pe viitor prietenei tale (eventual si sotiei), pentru ca cineva cu un astfel de istoric prea rar se schimba, mai ales cand nu mai sunt la iuresul pubertatii.

        Apreciat de 1 persoană

      • Stai linistita, te-am inteles perfect! Recunosc ca eu, pe vremuri, aveam obiceiul sa judec, dar aveam o varsta mult prea frageda ca sa inteleg cum stau lucrurile de fapt. A trebuit sa treaca ceva vreme pana sa realizez ca viata asta nu-i facuta doar din alb si negru, si ca exista si o zona gri, ca adevarul e intotdeauna pe undeva pe la mijloc, la fel si vinovatia, care aproape intotdeauna se imparte la doi. 😉
        Exact, oamenii se schimba prea putin pe parcursul vietii si rar sunt cei care nu recidiveaza in astfel de situatii.

        Apreciat de 1 persoană

      • Eu am o vorba ca oamenii nu se schimba, chiar daca eu am facut-o si a fost radicala modificarea. Schimbarea doare al naibii de tare si prea putini sunt pregatiti sa si suporte asta, doar ca sa devina fiinte mai bune sau sa le fie mai bine… sau mai rele ca tot timpul exista si viata care ne mai da un sut in fund si posibilitatile sunt infinite. Treaba aia cu dezvoltarea personala presupune muuuuuuuult mai mult decat un pep talk de la un speaker motivational :))) Now, let’s cha cha cha! 😀 By the way, cand era organizata intalnirea aia ca am uitat si am un presentiment prost

        Apreciat de 1 persoană

  4. Ok se poate „vorbi” cu „#€€&€€#@at de om” și „să-i moară la intrare tot restul nemernicelor lui zile??? Nope. Boooon, așadar draga mea Oana, biata prietenă iși va reveni cu greu din șoc și va trece mai departe. Am citit și recitit că nici eu nu ințelegeam alea cu ghilimele, dar „mai greu cu bărbații duși” cu sorcova, cu pluta, cu ce vrea Ăl de Sus. Să se țină tare și cine știe, dacă va relua cu „celălalt”, poate o va ințelege(zice si ea ca a fost „zăpăcită”) și poate va avea un happy end povestea ei(sincer ar fi bine și „din intamplare” sa se intalneasca cu el-ăla fără obligații😊, cât e fierul cald cădup-aia e mai greu). Iar pentru „țepar”… Hmmm, el iși dă singur cu dreptu-n stângul, neștiind ce vrea… Sau chiar asta a vrut, să-i strice viața prietenei tale, sa nu se mai mărite…

    Apreciat de 2 persoane

      • Deeeeeci mulțumesc frumos! Atunci prietena ta să se privească in oglindă și să zâmbească fiindcă mâine va fi mai bine, iar oameni de teapa ăluia sunt ca muștele, bâzâie și la flori si la kkt, din păcate a renuntat la floare(prietena ta recte) si s-a intors la kkt😂(ex/actuala/fosta nevastă???) Ii era ciudă că ea va fi fericită și el nu, de aceea a făcut toate astea.

        Apreciat de 1 persoană

      • Exact, asta l-a si mobilizat, ideea ca-si va pierde jucaria preferata…
        Acum, sincera sa fiu, nu o cunosc pe fosta lui sotie, am vazut-o doar in poze, dar am impresia (e aproape o certitudine) ca, in toata chestia asta, si ea este tot o victima…

        Apreciază

    • Din păcate singura victimă e amărâtul ăla(in sensul de supărat) ce-a rămas cu ochii-n soare, deși n-a greșit cu nimic. Păcat… Dar viața merge inainte si ea a rămas „ca-n tramvai”, țeparul si-a facut „damblaua”,dar a avut la cine se intoarce… Hai lasă era un fustangiu oricum😉

      Apreciat de 1 persoană

      • Da, sa stii ca cel mai amarat e omu’ ala care a ramas cu ochii in soare… Cel putin, lui nu-i fusese acceptata inca cererea in casatorie. Dar celalalt chiar n-are nicio scuza.

        Apreciază

      • Păi șiiii nu se pot bucura impreună doi amărâți??? Dacă tot nu-i spusese incă „da”… Nu-i spusese nici „nu”…nu?(nu m-am prins de felul afirmațiilor tale in sens condescendent sau asertiv față de „amărât”… Sorry, dar neuronul meu e pe „off” și sunt ca ăla din reclama la hemoroizi:”nu mai ințeleg nimic😳”)

        Apreciază

  5. Ma chinui sa comentez si eu pe aici, incurabila romantica, dar ma izbesc de o problema tehnica. Nu inteleg! Adica Dl. X s-a întors la ex-a? Oana draga, nici comentariile de sus nu m-au ajutat, sunt neajutorată. Imi mai explici o data?

    Apreciat de 1 persoană

  6. Când am deschis articolul spre citire, tocmai ascultam (că nu aveam ce face) ”Angel of the morning”, varianta Juice Newton 🙂 Nasol a mai fost.

    Ce să zic, prietenii fac tot soiul de chestii ciudate, dar trebuie susținuți; la nevoie, la beție etc.

    Apreciat de 2 persoane

  7. Da’ ce, e schiloada, foamfă, se uitā cruciş, are 200 kile? Nu cred, cred ca e o femeie normală care a trecut printr-o aventura a vietii. A primit o lectie, va mai primi si altele, daca va crede in continuare ca tot ce zboara… N-are nevoie de sustinere, are nevoie doar de o cafea tare, o vodka mare si o recapitulare rapida a greselilor. In rest… are balta peste si pentru ea!

    Apreciat de 1 persoană

  8. Nu am inteles ce dorea sa spuna doamna X, este ambiguu de tot mesajul, m-am prins mai greu. Probabil ca dl. X a fost lovit si influentat de la distanta de valul de emigranti islamisti, ca la ei am inteles ca barbatul poate sa aiba patru neveste ( conditiia fiind sa poata sa asigure un trai decent pentru toate). Este un caz clasic de „cainele gradinarului” care este cel mai bine relatat in „Fiul risipitor” de Radu Tudoran.
    Prietena ta, pe principiul cine se aseamana se aduna, este o femeie desteapta, poate sa aiba o cadere puternica acum insa dupa ce se linisteste poate sa incerce sa isi vada de viata mai departe. Acesta este comentariul cuminte, pentru ca mi s-a spus la un moment dat ca tot ce scrii pe internet ramane pe vecie undeva, ca in rest……….din solidaritate feminina macar un *******#######@@@@@@@ merita individul.

    Apreciat de 1 persoană

    • Gata, am facut o mica rectificare la final. Se pare ca doar mie mi-era clar ca omu’ s-a vrut inapoi la fosta nevasta. Dar numai eu stiam intreaga poveste… 🙂
      Sper sa isi revina cat mai repede si, sincera sa fiu, sper ca nici fosta lui sotie sa nu aiba de suferit, imi pare rau si de ea. El sper sa primeasca exact ce merita!

      Apreciază

      • De obicei atunci cand primesc ceea ce merita sunt chiar intrigati de unde a venit valul cel rau. Dar, cu toate ca o sa primesc multe reactii negative, femeile sunt de vina pentru ca sunt/ suntem toante si permit/ permitem manifestari de acest gen. Sunt sigura in procent de 99% ca dl. X a reactionat asa pentru ca a vazut-o relativ linistita pe dra. Y impreuna cu altcineva, dupa ce a stricat relatia cea noua si-a revenit , sau poate a fost induiosat de lacrimile copilului care nu dorea sa faca parte dintr-o familie dezbinata.

        Apreciat de 1 persoană

      • Am sustinut si o sa sustin asta cu orice risc – vina e impartita intotdeauna la doi. Dar, asa cum spunea cineva intr-un alt comentariu, dragostea e oarba, ca o cartita, as adauga eu. Abia cand se face lumina realizezi cat de timpit/a ai fost. 🙂
        P.S. Copilul „parasit” are 30 de ani. 😀

        Apreciază

  9. Nu înțeleg ce nu înțelege lumea. Am înțeles perfect de la început. Ce nu înțeleg eu sunt apelativele către acest… Nu există apelativ. Nu e bărbat, nu e domn, nu e om și nici măcar animal, că jicnim animalele. Îi doresc putere prietenei tale să treacă peste această groaznică întâmplare și să prețuiască lecția de viață pe care a primit-o. Cu siguranță totul se termină cu bine. Te pup Oana! 💋

    Apreciat de 1 persoană

    • Ei, Mara, am mai facut o modificare pe la final, era intr-adevar usor ambiguu… Exact, pentru oamenii de genul asta nu exista calificative. Sunt chestii pecare, pana la un punct, le inteleg, uneori si dincolo de el, dar asa cevaaaaaa…. Chestia asta ma depaseste complet.
      Te pup si eu! 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  10. Da, tineam minte. Tocmai de aceea am dat acest argument al familiei dezbinate. Imi pare rau pentru prietena ta, vezi, daca am juca intr-un film romantic ar pleca intr-o croaziera si s-ar intoarce inapoi cu inima reparata si eventual cu cineva alaturi. Pentru ca nu suntem intr-o comedie romantica, dupa o perioada de zacere, planuri si urari de bine trebuie sa se apuce de ceva, mutat in casa, curatenie, gradinarit, ceva care sa implice multa munca fizica, ajuta sa stii.

    Apreciat de 1 persoană

    • Asa-i, in viata lucrurile se petrec altfel. Prietena mea a fost in croaziera inainte si dupa aia uite ce a patit!
      O sa-si gaseasca sigur o ocupatie, chiar daca acum e distrusa, nu e genul care sa-si planga prea mult de mila.

      Apreciază

  11. Prietena ta a ales să-l creadă și astfel a închis cercul experientei ei…dacă alegea sa nu-l primească și continua cu relația pe care abia o începuse s-ar fi gândit tot timpul …ce ar fi fost dacă.
    Și eu sunt surprinsa neplăcut de cei care nu știu ce vor și bulversează și viețile altora și am observat un adevărat tipar la ei …o combinație de bombonel, care are grija de el și de nevoile lor egoiste care își au rădăcină în poftele făcute de mama în special.
    Eu asa cred , nu contează ce vrea el(ea) ci sa iei o decizie în raport cu ce vrei tu, bună- rea asta e.
    Bărbatul se întoarce dacă-ți merge bine, femeia dacă-ți merge rău,dacă te-a iubit of course😉

    Apreciat de 1 persoană

    • Wow, Mary, ultima fraza chiar mi-a dat de gandit… Asa e, de obicei spiritul matern le face pe femei sa ierte si sa treaca peste multe. Barbatii, de obicei, sunt mult prea orgoliosi ca sa ierte asa ceva. Am vazut multe femei care si-au primit sotii infideli acasa, de barbati inca nu am auzit, dar nu exclud posibilitatea… 🙂

      Apreciază

  12. Şi eu care credeam că din astea se întâmplă în mare parte la 20 şi ceva de ani… E cam naşpa de respectiv. Dacă are antecedente, nu ştiu cât va mai sta actuala cu el (respectiva nu cred că are vreo vină).
    Iar prietena ta, să fie sigură de faptul că este o persoană mult mai bună decât actuala respectivului. Să deschidă bine ochişorii şi să nu mai cadă în capcane de acest gen. La urma urmei, uite că tot ea suferă. Şi bat pariu că e prea frumoasă pentru a fi nervoasă.

    Iar genului acesta de bărbaţi, eu le-aş tăia mădularul. Să vedem pe urmă: ce vor mai folosi? 😀

    Apreciat de 1 persoană

    • Imi pare rau sa te dezamagesc, dar oamenii se tampesc mai abitir la „batranete”, fie barbati, fie femei. Cand realizezi ca parcursul vietii tale incepe sa intre in linie dreapta, te cam panichezi si, uneori, o mai iei pe aratura. Evident, asta nu e valabil pentru toata lumea, din fericire.
      Actuala respectivului e si fosta… ca, na, a trait cu ea probabil mai mult de 30 de ani. Sincera sa fiu, mi-e mila si de ea.
      Nu m-as obosi sa-i tai nimic astuia, as mai avea rabdare un an-doi, varsta nu iarta pe nimeni. 😀

      Apreciază

    • diana, cum ai aflat ca amanta e mai buna decit sotia? ca mie nu mi rezulta de niciunde , in articolul oanei?…..si amanta, si sotia, au argumente proprii pentru acceptarea/respingerea dlui X…cum decizi ale cui argumente sint mai bune, definind caracterul persoanei?

      Apreciază

  13. Uite că la faza asta o să fiu eu puțin avocatul diavolului.
    Văd că toate lumea e călare pe animal. Nu zic, pe bună dreptate. Dar nimeni nu se întreabă cam pe unde era mintea dînsei. Ea care a zis ”Da”, așa la fix 5 minute după ce ăla a reapărut din senin în viața ei și era musai să accepte măritișul. De parcă era la ofertă de Black Friday și nu putea să mai amîne, să-l mai caute pe respectivul de gărgăuni, mă rog, chestii normale la o vîrstă.
    Poate chestia asta merge la 16-17 ani, cînd ți-e teamă că ăla dintr-a XII o s-o ia pe alta la balul de absolvire dacă zici ”Pas”. Dar așa, îmi pare rău, n-are nici ea nicio scuză și-și cam merită soarta. Că pînă la urmă, vorba cîntecului, ”Dragostea se face-n minim doi”. Chiar și aia cu năbădăi.

    Apreciat de 2 persoane

    • Apoi, io n-am zis ca ea nu e de vina… Asa cum dragostea se face-n doi la fel e si cu vina – e intotdeauna impartita. Sunt prea multe de povestit, dar, daca vii pe 24 septembrie la intalnire, iti promit ca o sa-ti povesteasca insasi protagonista. 😉 Eu una, din pozitia mea comoda, de persoana aflata pe margine, spun ca mie nu mi s-ar fi intamplat asa ceva fiindca, in primul rand, n-as fi ajuns vreodata in situatia aia, dar numai zicand asta si realizez ca sunt subiectiva. 😉
      Pe de alta parte, iti dau si tie dreptate…

      Apreciază

      • După-așa un perdaf, tare mi-e că pe 24 (apropo, ați stabilit deja? să știu să-mi duc fracul la curățat…) ”protagonista” va sta fix în capătul celălalt de masă. Și numa de povestit așa ceva nu-i va mai arde.
        Cît despre datul dreptății, șezi chill. Că nu dau eu verdicte. Eminescu să ne judece! 😉

        Apreciat de 1 persoană

      • O sa pun anuntul pe blog zilele astea. M-am gandit ca e o data potrivita – pana atunci se va fi incheiat cu vacanta si va fi si indeajuns de cald incat sa putem sta la terasa, ca io daca nu fumez fac moarte de om… 🙂

        Apreciază

  14. Vai, ce bine m-am distrat! De voi, fetelor! Ce va mirati atata? Individul a incercat, ele au acceptat cuvintele frumoase, florile, inelele etc. Amandoua sunt FRAIERE (nu-mi place sa folosesc femininul de la prost). Voi sa nu fiti asa, pentru ca nici un magar de barbat (si toti suntem!) nu merita sa va umiliti!

    Apreciat de 1 persoană

    • JJ Cale, intr-un moment sau altul al vietii fiecare dintre noi a luat decizii proaste, indiferent de ce natura au fost ele. Problema e alta: invatam vreodata din propriile greseli? E clar ca din ale altora nu invatam, fiindca nu ne consideram niciodata capabili sa comitem astfel de tampenii. Eu cred ca ne subestimam… 😀

      Apreciază

  15. Am recitit finalul poveştii tale şi aş vrea să mai adaug ceva. Sunt de acord cu sintagma “bărbaţii e porci, misogini şi trombonişti”. Dar masculiciul din povestea ta, nici măcar porc nu e, ci BOU, o spun cu toată responsabilitatea. Ce BĂRBAT e ăla care linge unde scuipă? Care n-are niciun pic de demnitate, se întoarce la “mămica lui” cerându-şi iertare după ce i-a dat un şut? Şi ce femeie e aia care-l primeşte înapoi? Ăla NU se poate numi bărbat, nici din punctul de vedere al unui bărbat, cu atât mai mult al unei femei! N-are niciun pic de orgoliu, nu pot să vă spun cum gândesc “amicii” lui, pentru că e un blogul unei doamne, iar grobianismul masculin e taxat de bunul simţ. Amica ta are noroc, Oana. Unul d-ăsta, dacă se întâmpla ca fiind împreună cu ea, să vină unul să-I ia geanta şi s-o violeze, ar fi fugit primul și s-ar fi uitat de departe, în loc să moară cu ăla de gât! Apoi ar fi întrebat-o cu falsă candoare: “mami te-a durut rău?” Asta e genul! Spune-i amicei tale că n-a pierdut nimic, poate doar o cârpă de şters pe jos. Şi mai spune-i că e o norocoasă. Iar dacă e proastă şi plânge după el, dă-i să citească rândurile mele.

    Apreciat de 1 persoană

  16. Am citit și articolul cu amanta, spun asta sa ma pot aduna pana gasesc ceva inteligibil, ca inteligent n-am. Am citit finalul de trei ori, m-au ajutat comentariile sa pricep situatia, altfel cred ca ma prindea Craciunul recitind pasajul cu pricina. Trimit un gand bun prietenei tale; desi nu stie si nu ne crede e cel mai fericit om, daca a putut scapa din asa ceva inainte de…

    Iți spuneam, repetativ, pe aici, dar ma risc si de asta data, ca am fost mult timp singura. Si ca, intamplator sau nu, aveam vreo 3 prietene in aceeasi situatie. Ce de motive, povesti și intorsaturi de situatii mi-a fost dat sa vad si sa si traiesc pe alocuri, nici nu știi. Ma intreb de ce nu pot scrie despre ele? Posibil sa-mi lipseasca umorul, ca zau daca mi le-as dori sub forma aia bruta de poveste-nepoveste. Te pup din nou. Azi te-am citit singurica. Aveam nevoie maxima.

    Apreciat de 1 persoană

    • Adriana, adevarul e ca e greu de inteles… Numai o minte deranjata poate pune la cale un astfel de scenariu. Am trait/auzit/vazut multe la viata mea, dar de asa ceva inca inca nu m-am lovit. Dupa cum s-a demonstrat, niciodata nu e prea tarziu… 🙂
      Esti o scumpa si te imbratisez cu drag! Salutari sotului tau! 🙂
      P.S. Am devenit dependenta de pozele pe care le pui pe facebook. Cateii, pisicuta… Dar Lupu-baiatu e iubitul meu! ❤

      Apreciază

    • Petru, si eu m-am gandit la asta, dar, totusi, de ce toata aceasta desfasurare de forte? De ce divort, mutat la viitoarea sotie, aranjamente de nunta, dupa care intors la fosta nevasta cu coada intre picioare? Mda, raspunsul mi l-ai dat tu, de fapt, mai sus. 🙂 Dragostea-i o nebunie… 🙂

      Apreciat de 2 persoane

  17. Am citit textul de pe telefon, la cafeaua de dimineaţă (mă rog, la mine e dimineaţă când mă trezesc, indiferent de oră) şi am fost în ceaţă şi eu ca şi cei care au comentat. Am venit hotărătă să te rog să mă lămureşti dar între timp ai făcut precizarea şi mi-e clar acum.

    Păi nu e normal? Omul şi-a lăsat nevasta pentru prietena ta. Divorţând, nevasta nu-i mai era nevastă. Cu planuri de căsătorie, prietena ta urma să-i devină nevastă. Lipsea amanta din schemă. Şi na, s-a dus unde-i era comod. Da fosta soţie dădea semne c-ar fi pe punctul de a o durea-n cot de el? Că poate asta l-a întărâtat.

    O salutăm cu drag pe prietena ta! Degeaba scriem noi că nu merită, de plâns tot va mai plânge. Dar pe urmă trece. Lasă, acum chiar e cam multă aglomeraţie pe acolo pe la domn pe acasă. Şi nevasta şi el şi… Dumnezeu cu ei…

    Apreciat de 2 persoane

    • :)))) Potecut, domnul in cauza era despartit de nevasta cand s-a cunoscut cu prietena mea. Deci nu ea a fost cauza. Nu era insa si divortat, era intr-un fel de aranjament comod, arhicunoscut – impartea cu nevasta totul, mai putin patul. Aici cred ca ai dreptate, in momentul in care fosta sotie a dat semne ca o bucura libertatea, omului a inceput sa nu-i mai convina…
      Prietenei mele chiar ii vor prinde bine comentariile voastre, chiar si cele in care e trasa prieteneste de urechi, pana la urma un dus rece face minuni! 🙂

      Apreciază

  18. Am facut planuri de schimbat serviciu, schimbat locuință, mutat în alt oras, ca după trei zile să aflu, la telefon, pe un ton foarte calm, că totul s-a terminat. Pentru că nu ne …potrivim. Din motive puerile. Cel puțin, puerile au fost cele invocate. Și așa a rămas, tot ce fusese înainte, toate declarațiile, toată recuzita, totul a fost șters ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. A fost crunt. Este încă, după mai bine de un an. Mai ales pentru că eram o fire reticentă, nu îmi permiteam să îmi fac prea multe speranțe, nu credeam în povești de-astea de dragoste ca în filme, dar asta exact așa părea să fie. Ei, când am început să cred că e adevărat, s-a terminat 🙂 . Acum reticența s-a accentuat, înclin să cred că e nevindecabilă. Iar de câte ori aud de povești de iubire incredibile, nu mă pot opri să nu mă gândesc că e… ceva putred în Danemarca. Înflăcărații sunt și cei mai instabili 😉 .

    Apreciat de 4 persoane

    • Ei, Fata Verde, mi s-a strans inima cand am citit ce ai scris. Povestea asta, parca trasa la xerox, am trait-o si eu candva… Nu e a mea, e a unei prietene careia i-am fost alaturi. S-au scurs mai bine de zece ani de atunci si ma bucur ca a avut taria sa treaca peste tot. Stiu ca a lasat urme adanci, dar… acum e fericita, la casa ei si, de curand, a devenit si mama. Individul e un looser atarnat si acum de fustele maica-sii. Sa fie la el acolo! 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  19. Oau! Ce situație aiurea. Asta nu este „dragoste cu năbădăi”, este…. nebunie de spitalul 9! Din start trebuie spus că statutul de amantă este unul tare neonorant, pentru o femeie care dorește să-și facă o familie, un rost. Pentru amatoarele de distracții și alte avantaje…nu-i niciun bai! Iar individul care a fost în stare de o așa tâmpenie, ar merita o „răsplată” pe măsură, s-o țină minte toată viața. Poate ne gândim aici cu toți la niște variante de „pedepsire”. Mai ales femeile…. îmi închipui ce idei ar avea! :D. Chiar așa, să faci o asemenea treabă, numai pentru că nu-ți convine să nu mai ai „trofeul” pe panoplie. Dar și biata de ea…. aoleu dar ce „vocație de victimă” are! Trebuie consolată, săraca. Bine că te are alături, ca o prietenă adevărată.
    Am cunoscut și eu pe cineva care a pățit ceva aproape la fel, cu aceleași promisiuni „solemne” că va încheia repede socotelile cu soția, dar…. mereu erau niște probleme care interveneau. De fapt… el nu voia deloc așa ceva. Îi plăcea doar degustarea periodică a unei „trufandale” naive.
    Faine subiecte ne mai oferi, dragă Oana! De fiecare dată abia aștept să văd ce va urma! Și ce fain este că nu ne lași niciodată să așteptăm!
    O seară cât mai frumoasă și veselă! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Ce sa mai zic, Alex, decat ca cea mai buna pedeapsa, atat pentru el, cat si pentru sotie, a fost ca l-a primit inapoi. Stii cum se spune… In viata, intotdeauna platesti la masa la care ai consumat. 😉 Evident, si prietena mea isi plateste acum naivitatea…
      Un weekend frumos iti doresc, Alex! 🙂

      Apreciază

  20. Sandra Brown …n-oi fi mataluta dar , pe bune acum , n-ai nici o legatura de rudenie cu Rodica Ojog-Brasoveanu ? Nu de alta da’ , ai cam acelasi stil de-a povesti intamplari – unele chiar banale prin….banalitatea lor – incat… da si matale din casa ca nu te costa nimic 😉 !

    Apreciat de 1 persoană

  21. Asumarea responsabilitatii pentru viatza ta,tine de tine.Autocontrolul,întelepciunea,echilibrul dintre sentimente si ratiune este singura solutie pentru o viatza normala,cumpatata,fericita si împlinita.Nu poti sa-ti asumi responsabilitatea pentru viatza altora,însa pentru trebuie sa poti pentru propria-ti viata.Alegerile gresite în viata pot ruina sufletul si trupul,facând din existenta un ‘drum al Calvarului…’

    Apreciat de 1 persoană

  22. Mă-sa lu’ ăla trăiește? Că dacă trăiește putem să-l dăm în mă-sa. Am înțeles că nu-i frumos să-njuri de mamă, dar e oribil să-njuri de morți,
    Am înțeles eu bine că pulifriciul și-a pus cenușă în cap și s-a întors la fosta viitoare nevastă cu anunț pe FB?!
    Doamne, cât de piftie să fii, să faci asta!… Nu-i destul că ești în căcat față de familie, două femei, plus prieteni apropiați? Tre’ să te știe și fesbucul că ești un trist masturbator?
    Indiferent cât de îndrăgostită a fost prietena ta de el, să-și facă mii de cruci cu limba-n gură, că a scăpat de idiot, înainte de-a fi ea următoarea nevastă părăsită pentru alta și, eventual, următoarea proastă care-l primește înapoi, cu surle și trâmbițe, pe FB.
    Doamne ferește, Oana!…

    Apreciat de 1 persoană

    • Am sunat-o, da’ nu mi-a raspuns, de unde am dedus ca inca e ocupata cu facutul crucilor cu limba-n ceru’ gurii. Sincera sa fiu, si eu mi-am facut fo cateva, ca acus bat jumatea de secol si inca asa ceva n-am mai vazut…

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s