18 martie, sâmbătă, mult prea dimineaţă, după gustul meu, dar na, dacă ceasul interior mi-a dat alarma, am purces spre bucătărie şi am pus ibricul de cafea pe foc. Amorţeala aia a capului care-mi dădea de furcă de vreo două săptămâni parcă se intensificase, nu-mi mai simţeam nici omoplatul şi nici mâna stângă. La naiba, nu putea să fie dreapta, că nu pot fuma decât cu stânga! Am reuşit să-mi pun cafeaua, mi-am aprins ţigara, când… a bătut cineva la uşa. M-am ridicat brusc, dar tot nu se oprea… Hmmmm, bătea, dar nu la uşă, ci la mine-n piept. M-am aşezat la loc pe scaun, uimită de violenţa atacului. Tensiunea nu putea fi, doar e sărbătoare când am 10 cu 5. Hai să văd totuşi… Frăţioare, aproape 16 şi puls 130. Şi mai aveam şi un nod în gât. Era groasă! Ca să nu chem totuşi Salvarea pentru nişte palpitaţii, m-am dus la Urgenţă cu taxiul. Ajunsă acolo, deja situaţia se stabilizase de la sine. Am început să mă simt aiurea, eu cu tensiunea mea 12/8 le ocupam oamenilor un pat, cuplată la perfuzii. Nici nu m-am întors bine acasă şi am luat-o de la capăt. Pe scurt, în nici o săptămână am ajuns la cardiolog, la endocrinolog – analize, EKG, eco, RMN… Acolo, ce să vezi? Am mastoidită, o chestie care e cauzată de o otită cronică prelungită, şi jur că nu-mi amintesc să fi avut otită în secolul asta. Asta e una dintre posibilele cauze ale amorţelii de care sufăr, dar urmează neurologul, oftalmo, şi uite aşa ajunge omul să se caute, de voie, de nevoie. De la RMN am plecat cu ochii în lacrimi, dar nu din cauza mea, ci din cauza unei fetiţe de 15 ani, o mână de om, firavă şi zâmbitoare, care m-a lăsat fără suflare când, înainte de a intra în cabinet, şi-a scos… peruca. Căpşorul ei era brăzdat de o cicatrice imensă (îi fusese extirpată o tumoră cu aproape 2 ani în urmă), iar ea avea puterea să zâmbească! Brusc, mi s-a făcut jenă de toate văicărelile mele. “Du-te acasă, Oano, du-te acasă, că tu chiar n-ai nimic!” Ce să zic? Azi, sunt în aceeaşi fază, dar lecţia pe care am primit-o (cu siguranţă, nu întâmplător) mi-a schimbat percepţia. Mai am cale lungă de parcurs – neurologie, ORL, oftalmologie – până să primesc un tratament sau aş putea alege calea scurtă…
… Acum 3 zile, la fix 23.45, părăseam redacţia, împreună cu o colegă, după predarea revistei, stoarse că două lămâi. În taxi, fără să fi avut neapărat vreo dispoziţie morbidă, a venit vorba şi de lumea ailaltă, moment în care şoferul, un tip la vreo 55 de ani, a preluat şi conducerea discuţiei. Am aflat toate amănuntele de la moartea mamei lui, cum era la morgă, ce servicii oferă pompele funebre (habar n-am de ce se uita la mine prin retrovizoare)… În fine, după şocul iniţial, am început să râdem, dar era previzibil, orele erau înaintate. Încurajat, omul a intrat şi mai adânc în amănunte. Aşa am aflat că e depresiv şi ia zilnic Xanax de 50 mg. Şi că e şi alcoolic (“mai ciupeam băutură”)! Mă rog, se lăsase de băut, dar pastilele alea îi dădeau aşa o dispoziţie… iuhuuuuuu! Instinctiv, m-am uitat spre vitezometru. Colega mea l-a întrebat când şi-a descoperit depresia. Ne-a răspuns fără să clipească: “La 24 de ani. Când m-am însurat”. Între timp, femeia îşi luase lumea-n cap, iar el rămăsese cu depresia. De atunci, făceau casă bună. Cert e că, după o scurtă anamneză, privindu-ne prin retrovizoare, ne-a pus diagnosticul: “Depresie! Doamnelor, vă spun eu care e cel mai bun lucru (în afară de Xanax, Dumnezeul anxioliticelor) dacă vreţi să vă reveniţi.” “Care, care?”, am întrebat noi în cor, cu speranţă. “Sanatoriul de nevroze de la Predeal. 40 de lei camera pe zi varianta de lux, e pomană.” Când a văzut că suntem uşor dezamăgite, a plusat: “Au şi discotecă în fiecare seară!”. Şi când te gândeşti că unii învaţă ani de zile ca să dea un astfel de diagnostic, dar dacă nici şoferii de taxi nu sunt buni psihologi, atunci cine?
După ce am coborât din taxi, am râs până acasă. Aproape… Pe alee, m-am întâlnit cu femeia de serviciu de la scara cealaltă. M-a salutat veselă, dar ceva a oprit-o. “Oana, ce-i cu tine de eşti aşa tristă?”. M-am mirat. “Tristă? Dimpotrivă, zâmbeam.” I-am şi demonstrat. S-a uitat ciudat la mine, dar n-a zis nimic. La fel am intrat şi în lift. Cel puţin aşa credeam. Zâmbeam, da’ pe invers. A naibii parestezie! Am intrat la fel de zâmbitoare în casă, am luat un Xanax de 0,25 şi… iuhuuuuu! Merge cineva la Predeal? 🙂
P.S. Prieteni, vreau să vă mulţumesc tuturor pentru încurajări, am fost extrem de impresionată de faptul că m-aţi sunat, că mi-aţi scris, pe fb şi în privat, că v-aţi oferit să mă ajutaţi, şi nu doar cu o vorbă bună, că nu m-aţi lăsat să cad şi mai rău în depresie. Contează foarte mult pentru mine, nici nu ştiţi cât. 🙂
M-am bucurat sa vad articol nou de la tine, dar l-am citit cu ochii in lacrimi, mai ales la partea cu fetita… In rest, ce sa zic, m-am regasit in mai toate alea – tensiune mica, palpitatii, stres, amorteli, depresie etc. Si stii deja parerea mea, ca muncesti prea mult. Traim intr-o lume nebuna, trebuie sa mai incetinim pasul din cand in cand. Si da, visul meu secret, de ani de zile, e sa petrec un sejul la sanatoriul ala de la Paraul Rece. Mergem impreuna! 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
❤ Mergem, Alunita! Am inteles ca e foarte fain acolo. Doamne, macar o saptamana… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oanaaa! Te rog eu să nu mai stai aşa de mult fără să ne dai semne. Eu, cum nu-s pe FB, nu ştiu de tine decât de pe aici. Ţin pumnii să te faci bine!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc, Potecut! ❤ Nici nu stii cat as fi vrut sa scriu… Am ras eu cu sanatoriul de nevroze, dar… Unul dintre motivele care m-au daramat si mai repede a fost faptul ca nu mai pot sa scriu aici si, mai rau, am pierdut contactul cu voi. Da' nu-mi trece mie? Iuhuuuuuu! 😀
ApreciazăApreciază
Trebuie şi ştiu că vei reuşi. Să ştii că eu răspund la orice oră. Dacă vreodată ai nevoie… aici sunt 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
❤ ❤ ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Totul e bine cand se termina cu bine…chiar daca mai ai cateva investigatii de facut, nu cred ca e cine stie ce!
Tot n-am inteles cum sta treaba cu depresia…te-ai molipsit de la taximetrist sau e pe bune? De Sanatoriul din Predeal am auzit si eu pentru ca eu chiar sufar de depresie. Asta e si motivul pentru care te intrebam daca e pe bune in cazul tau…in cazul meu, asa a zis psihiatrul, drept pt care stiu care e treaba cu xanaxul de 0,5 sau jumatate de 0,25, antidepresive si,,, tot tacamul.
Oricum, imi lipseau postarile tale pline de haz..la cat mai multe si in primul rand sanatate maxima!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc la fel, Mihaela! Depresia e pe bune, o simt prin toti porii. Acum, ce nu stiu e daca depresia a cauzat tot lantul asta de afectiuni sau invers… Dar o sa trec eu si peste asta, am depasit altele mult mai rele. 😉
ApreciazăApreciază
Pai daca depresia este insotita de anxietate-in general se intampla asta-posibil ca depresia sa-ti cauzeze neplacerile astea..pana acum nu prea se deduce ca ai ceva serios si cred ca nici restul analizelor nu vor da un diagnostic relevant.
In privinta depresiei…daca vezi ca simtomatologia se prelungeste si e alarmanta..psihoterapeutul ar fi prima solutie, eu am ezitat pana la psihiatru(fara psiholog, am preferat sa citesc despre psihoterapie in schimb). Acum nu-mi permit sa dau sfaturi pt ca stiu toate prejudecatile legate de vizita la psihiatru, cu toate ca asta te-as sfatui daca nu ai incredere intr-un psihoterapeut. In Bacau, eu nu am gasit unul care sa-mi fie pe plac, in schimb psihiatru da. Crede-ma ca nici un medic serios nu te indoapa cu medicamente sa-ti creeze dependenta. Keep in touch si daca vrei, vorbim despre asta daca doresti si cand doresti.
Remercabil cum o femeie bantuita de oarescare ganduri negre, reuseste sa fie atat de amuzanta si spontana. Ce-i drept si eu sunt, dupa ‘pilula de dimineata’ :))))))))))
ApreciazăApreciat de 2 persoane
:))) Mihaela draga, pai chestia asta ma tine pe linia de plutire. Intamplarea face ca in ultimele numere ale revistei la care prestez sa fi scris articole despre atacul de panica si astenia de primavara… Sau poate ca nu tocmai intamplarea. Cat despre mine, deocamdata sunt sub control, am foarte multi psihologi (acum e obligatoriu sa spun ca am facut Psihologia si cei mai multi mi-au fost colegi, altfel ar parea dubios :D) care ma pot ajuta la nevoie. De fapt, o si fac. Pastile nu prea iau (spre deloc), cea mai buna pastila e rasul! 😀
ApreciazăApreciază
I love you! Și te roagă suflețelu’ meu cât se poate de mumos, las-o mai ușor cu munca. Sunt sigură că găsești tu o soluție. Sănătate multă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
❤ you 2, Fabi! TREBUIE sa gasesc o solutie. Stie cineva vreun milionar care-si cauta nevasta plina de defecte? 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Căutăm, dăm anunț la gazetă, umblăm cu portavoce pe stradă, meeting, chestii… ce flori de cireș, asta e problemă? 😁😁
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oana darling, eu sunt operat de mastoidită și sunt bine sănătos, nu este un capăt de țară. Bine, mult timp după trebuie să ai grijă de tine și mai exact de urechea ta, fără apă (adio scufundări ;)) fără curent (aici e mișto, stai mai mult cu căști în urechi, muzică), să nu fie căldură mare la urechi, mai erau, dar nu mai țin minte. La multe nici nu am dat importanță și de mai bine de 4 ani sunt foarte bine, am rămas doar cu o mare cicatrice după ureche ;). Deci, dacă ajungi la cuțit, este piece of cake! P.S. Îmi era dor de povestioarele tale pline de veselie. P.P.S. Și mie mi-au dat lacrimile la faza cu fetița operată de tumoare. So you are not alone.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Liviu, si mie mi-e dor de voi in fiecare zi… Eram gata sa cred orice – ca-mi va pieri inspiratia, ca nu-mi va citi nimeni blogul -, dar nu mi-am imaginat vreodata ca nu voi mai avea TIMP de el si de prietenii mei. Blogul asta pe mine m-a scos din cea mai neagra perioada a vietii si acum il tratez cu spatele, ce-i drept din motive independente de vointa mea.
Aoleu, operatie? Sa stau in spital?! Cat timp? Ma inspaimantez…
Daaaa, imaginea copilei nu-mi iese din minte. Si acum, cand scriu, imi dau lacrimile din nou. Era cu mama si cu sora mai mare, cam la 18 ani, cu un par lung superb, vopsit roscat, iar ea, mica de ea (arata cam ca o fetita de cel mult 10-11 ani) avea o peruca ridicola, din aia cu bretonul tuns drept. Doamne, daca ai fi vazut cu cata cochetarie si-a pieptanat-o inainte de a si-o pune la loc pe cap! Mi-a venit s-o imbratisez… Si erau de pe undeva dintr-o comuna de pe langa Buzau, se vedea ca sunt de conditie modesta. Doamne, cum sa te descurci in conditiile astea, si uite ca reusesc! De-aia zic ca noi suntem bine asa cum suntem… 🙂
P.S. Iti multumesc ca mi-ai scris, m-ai mai incurajat putin! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Stai în spital cam 10 zile, ești anesteziată complet nu simți nimic. După vei simți mici dureri, dar dacă ei Xanax 🙂 sau alt analgezic vei fi bine, dar eu am avut mastoidită clar pentru că nu mai auzeam bine cu urechea dreaptă în schimb tu până la bisturiu să fi sigură, că altfel, de ce să tai dacă nu o fi nevoie? Să fi sănătoasă și să treci ușor peste necazuri. 🤗
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Liviu dear, 10 zile? Wow, nici în cele mai îndrăznețe vise ale mele n-am avut atât concediu. N-am eu norocul ăsta, e clar că o să primesc tratament. 😉 Mulțam pentru informații!
ApreciazăApreciază
Oana, îmi ești tare, tare dragă.
Te pup de nu te vezi!
Noi te așteptăm când poți și vrei să ne scrii, nu te îngrijora.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Iti multumesc din ❤ mea razvratita (plina de palpitatii), Roxana. 🙂 Ma bucur mult ca mi-ai scris!
ApreciazăApreciază
Draga mea Oana, e limpede ca tu nu esti genul ipohondru, dar te rog sa ai un picut mai mult grija de tine si sa o lasi mai moale cu munca! Faza cu depresia este este fff posibila, caci sta la colt nenorocita si pandeste si inhata pe cine apuca! dar, chiar si asa, se lupta si cu ea, sa fereasca Doamne-Doamne de altele mai grave! Ca atare, multa sanatate si te imbratisez cu mult drag! Speram ca in primavara asta sa ne intalnim in sfarsit! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Iti multumesc mult pentru incurajari si te imbratisez la randul meu… 🙂 O sa ne intalnim cu siguranta, probabil prin mai, pana atunci mi-am propus sa fiu din nou pe picioare. 😉
ApreciazăApreciază
Draga mea Oana, e limpede ca tu nu esti genul ipohondru, dar te rog sa ai un picut mai mult grija de tine si sa o lasi mai moale cu munca! Faza cu depresia este este fff posibila, caci sta la colt nenorocita si pandeste si inhata pe cine apuca! dar, chiar si asa, se lupta si cu ea, sa fereasca Doamne-Doamne de altele mai grave! Ca atare, multa sanatate si te imbratisez cu mult drag! Speram ca in primavara asta sa ne intalnim in sfarsit! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Draga mea, noi avem palpitatii din absolut orice:o „gentuță, fustiță, bocăncel”, „șase, vine inspecție”, fie-mea face febră(acum suntem acasa cu bronșită, injecții la popo😢), „iar n-avem bani de rată”, și alte că€%%&&… Toate-s nimicuri in comparație cu suferința copiilor😞 sănătate multă Onuța si sa stii ca de la prea munca ți se trage😞 te 😚 cu drag😚
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Offff, Kya draga, imi pare rau sa aud ca cea mica e bolnavioara. 😥 Intr-adevar, nimic nu e mai important decat sanatatea copiilor… Cum spuneam, am ajuns acasa devastata de la RMN. Fetita aia, care suferise atat de mult, mica de ea, mi-a zambit cand a iesit de la radiografie, cu parul putin crescut si cu cicatricea aia imensa pe tot capul. Cred ca am scris si mai sus – nu mi se sterge din minte momentul in care si-a scos peria si a inceput sa-si pieptane cu o cochetarie de domnisoara peruca aia groaznica (cine stie de unde o primise?!). Si acum am un nod in gat si-mi vine sa plang…
In fine, hai sa nu o iau razna de tot!
Te imbratisez cu mare drag si sanatate multa piticei si voua!
ApreciazăApreciază
Multumim si pe tine te imbrățișăm😚 suntem prea sufletiste, crede-mă că asistentele sunt total „off” la capitolul sentimente. Zilele astea m-am intâlnit cu atăția oameni „normali” incât mă minunez cum de lucreaza in sistemul de sanatate, cu copii.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Fix 23.45 este de vină! Nu ai absolut nimic în afară de stres și va veni timpul când vei realiza că sănătatea valorează mai mult decât banii. Exact cum am pățit-o și eu cândva… Și nu așa cu suspiciuni de mastoidită, ci la o jumătate de cm distanță de bisturiu… Viitorul și deciziile/alegerile îți aparțin. Baftă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Iti multumesc mult, Nick! Tu ai asa un talent deosebit sa spui lucrurilor pe nume si, in egala masura, sa-mi dai curaj! 🙂
Cat despre bani… Ar fi bine daca as munci pentru ei, si nu pentru supravietuire. Ideea e ca nu dau deloc pe dinafara. Pe de alta parte, am vazut zilele astea cat se asteapta pe la usi intr-un spital de stat. Pe scurt, daca n-ai bani, nu ai nici sanatate, fiindca ori nu te baga nimeni in seama, ori, acolo unde ti se da cu adevarat atentie, nu-ti permiti sa te duci. Din fericire, noi la job avem abonament la Sanador (pot sa zic, ca doar nu-i fac reclama!), in care intra consultatii gratuite la toate specialitatile + multe alte investigatii. Pot sa zic ca, din punctul asta de vedere, cei 50 de lei dati pe luna au meritat cu prisosinta. Altfel, mi-ar trebui un al treilea serviciu. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ca să iti treacă, hai la mine, că am o grădi”nuță” de plantat, cu porumb, cu șurubelnița! Știi metoda amerindienilor de a planta porumb in junglele lor??? Eh, așa cultură „ameromânească” fac și eu😊 soțul mereu mă boscorodește că-i umplu șurubelnițele de pământ(ce, el nu le murdărește de „chestii slinoase”, de mașină??? Eu măcar le spăl după ce le folosesc😂) serios, nu mai râde, că mai am juma de gradi”nuță”. Vii, ha, ha, ha???(și nu haha d-ăla😂)
ApreciazăApreciat de 2 persoane
:)))))))) Esti prima persoana care nu ma invita la gratar la gradinuta, ci sa dau cu… surubelnita. 😀 Daca ai si program de noapte, vin. Sunt disponibila doar dupa ora 23. 😉
ApreciazăApreciază
Sanatate, bine ca se stie ce este si ca sunt solutii. In ceea ce priveste Predealul facem o tabara la vară…40 lei cazare/ noapte este parfum. Tin pumnii si ai de grija, de acum nu mai ai voie decat cocktailuri de la bar.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tabărăăăă! Mamă, Ioana, ce mișto ar fi! Cred însă că ne trebuie trimitere. La cum stau lucrurile însă, pentru mulți dintre noi asta n-ar trebui să reprezinte o problemă. 😊
ApreciazăApreciază
Pantazi! Doar tie iti trebuie trimitere, multi dintre noi sunt dusi demuuuuult! Ce-am auzit draga, te taie dupa ureche? Sau o ureche? N-ar fi mai bine sa te taie sub limba? In Oltenia erau niste babe, care taiau burice, sub limba, dar dupa ureche… n-am auzit. Vangogule! Si Xanax? Daca mergi in ritmul asta, peste vreo cinci ani, bagi cu lingura! N-ar fi mai bine sa te duci cateva zile la rubedeniile tale la tara? O nunta (nu, ca e post), un gratar, o tuica mica si ai scapat de depresii si de cutite la urechi!
Dar cum dvs sunteti cu căpuțu si mai ales workoholica, stai in Buc si bagi Xanax.
PS: Ai uitat sa ne povestesti cum a fost cand te-au bagat aia in tulumba. In rest… sap dupa milioane!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Pfuaaa, Vasilescu, dacă mă nășteam la țară acum 50 de ani, nu mai aveam ață sub limbă. Mă vedeau babile peltică și sâsâită, aia eram! 😄
Da, ar fi o idee să mă duc la țară, la „moșie”, dar la momentul ăsta e prea frig pentru mine. 😉
Cum a fost în tunel? Horror! Am stat cu ochii închiși și am visat că sunt la mare. Treceau și vapoare, cu siguranță, că-mi sunau sirenele în urechi tot la două secunde. 😄
Deci ne vedem la Predeal, la discotecă. 😉
P.S. După ce milioane sapi și unde? Hai, zi, că vreau să devin rentieră!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
❤️❤️❤️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Buna seara draga mea ! ❤
Citesc cu mare drag tot ceea ce scrii tu, nu am timpul necesar pentru a comenta deoarece lucrez foarte mult, insa acest articol nu l-am citit cu drag, am citit cu lacrimi in ochii.
Primavara este si astenia ne da batai de cap, glanda tiroida o ami ai razna, si tot asa. Personal am din toate cate utin, insa sunt alergica la toate medicamentele si ma tratez cu ceiauri cand racesc, in rest doar cu supraveghere medicala si perfuzii, dar…viata merge mai departe! Cu siguranta vei trece cu bine peste tot, deoarece esti o luptatoare!
De fetita nu pot spune nimic, am avut o fetita, s-a stins la 8 luni si 😥 ……
Mai multa odihna, ganduri pozitive, weekend asa cum iti doresti tu !
Sa stii ca imi esti tare draga ! ❤
http://i0.1616.ro/media/521/2864/35063/16506300/1/media-141864453118721600.jpg?width=1200
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Doamne, Ileana, m-ai făcut să plâng… Nu mai am cuvinte și, poate mai mult ca niciodată, mă bucur de existența emoticoanelor. În momentul ăsta, pot exprima mai mult decât mine… ❤❤❤
Îți mulțumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Draga mea Oana, plansul ne face si bine si rau, poate voi avea onoarea sa te cunosc in realitate cand voi ajunge in tara. Noapte linistita ! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tare mult m-aș bucura să te cunosc, Ileana! 😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sărut mâna, dragă Oana! Și bine ai revenit pe aici, că tare mult ne-ai lipsit cu veselia ta molipsitoare. Îmi pare tare rău că ai probleme cu sănătatea. Îți doresc din toată inima să fii bine, sănătoasă și mereu veselă, fără de griji și frământări, căci știi și tu că nu merită. Prea multă zbatere, prea multă dedicare pentru muncă, dar…. nu face nimeni monument nici celor mai vrednici! Iar propria sănătate este prea prețioasă. Anul trecut, înainte de Crăciun, am trecut și eu prin ceva asemănător, cu pocnituri în timpane și bubuit de tâmple. Am plecat singur la urgențe, cu….mașina, de m-a certat doctorul că putea să-mi plesnească ceva la cap. Apoi am descoperit și că sunt… „prea dulce” (înțelegi tu) și uite așa am devenit membru în clubul celor cu „cutia de pantofi plină de medicamente” (ai auzit de clubul ăsta?). Cât despre taximetrist… mă bucur că te-a înveselit și încurajat. Mulți sunt cu adevărat un fel de „psihologi”! Buni cunoscători ai oamenilor.
Să auzim numai de bine de la tine. Și să te întorci aici cu forțe proaspete! 🙂 Te pupăm și îți dorim o suminică frumoasă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Alex, ești grozav! Mă bucur de fiecare dată când îmi scrii, ai un talent special de a binedispune oamenii și… da, chiar ești un băiat de zahăr, dar nu de la… 😊 Cât despre medicamente, sper să nu ajung să umplu cutia de pantofi cu ele, nu de alta, dar port 40 la picior! 😄
Big hug și ai grijă de tine și de fetele tale! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Să fii bine, Oana! Și știu că vei fi. Inimă mare care pune la urmă durerile ei, care nu-s de neglijat. Durerea altora ne atinge, lasă urme, dar ai mai multă grijă de tine. Textele tale sunt așa de savuroase, că și de plângi o faci cu un soi de umor și detașare. Ești pozitivă și ți-e bine cu tine, ne e bine cu tine. Te îmbrățișez cu drag și îți doresc să îți revii cât mai repede.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sweety (eu zic ca ti se potriveste si numele asta 🙂 ), si eu te imbratisez si iti multumesc pentru cuvintele din suflet! Imi doresc sa fim cu totii bine, si o sa fim, pentru ca m-am decis sa ne intalnim din nou in mai (ar fi pentru a treia oara), prieteni bloggeri si cititori, iar atunci o sa uitam cu totii de probleme si o sa ne incarcam bateriile pentru mult timp. 🙂 Zambesc doar cand ma gandesc!
P.S. Stiu ca tu esti departe, dar o sa facem un duplex pe whatsapp sau pe skype si tot o sa ne vedem!
Big hug si iti multumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oana, să nu mai …dispari așa!
Am tot așteptat sa te citesc!
Sper să ai grijă de tine, asa cum trebuie.
Îmbrățișări cu drag!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Maria, ultimul meu gand era sa dispar de pe blog, dar uite ca s-a intamplat… Sper sa nu recidivez. 🙂
Si eu te imbratisez si sper sa ne vedem curand!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oana, am citit și e impresionant. Doar că sincer, îmi lipseai !
Îmbrățișez cu drag! 😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu toții trecem la un moment dat prin depresii, dar văd că se țin scai de capul tău. Tot e bine că ai dat un semn de viață și sper să o faci mai des de acum înainte, măcar câteva rânduri. Chiar tu ai spus că-ți face bine când iei legătura cu prietenii de pe blog. Mai ales că nu toți avem posibilitatea să te sunăm, pentru a afla noutăți și a schimba câteva cuvinte. Sănătate multă și tot cu voie bună! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Are dreptate prietenul Petru. Te scoatem noi din depresie, de n-o să te mai oprești din râs și voie bună! 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Alex, abia astept! Am inceput sa-mi fac incalzirea, uite! 😀 😀 😀
ApreciazăApreciază
Petru, din pacate asa e, dar nu ma las eu cu una, cu doua! 🙂 O sa incerc sa apar mai des, dar deocamdata trebuie sa ma ocup de sanatate. Am neglijat-o pra mult, iar acum mi-a venit nota de plata, era de asteptat. Si pentru ca pe aici intra doar prieteni buni si oameni de calitate, deci n-am de ce sa-mi fac griji, iata si numarul meu de telefon: 0744.500.615, cu mentiunea ca sunt de gasit dupa 6 seara. Asta daca vreti vreodata sa ne auzim… 🙂
Sa auzim de bine!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ma burur sa vad vesti de la tine, chiar daca nu sunt prea bune. Am citit totul cu sufletul la gura, caci imi era dor de tine si de stilul tau. Iti doresc din suflet multa sanatate si zile cat mai senine. Trebuie sa tii piept la tot ce iti ofera viata. Stiu ca esti puternica! Iti trimit toate gandurile mele bune si mii si mii de pupici.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Si mie imi e dor de voi in fiecare zi, dyana, dar, din nefericire, nici pe blogul meu nu mai apuc sa intru zilnic. Uneori, va mai citesc in metrou, noroc ca am 6 statii de mers – e singurul meu moment de liniste…
Asa e, incerc sa gasesc ceva bun chiar si in lucrurile mai putin vesele. Probabil ca toate chestiile care s-au abatut acum asupra mea sunt doar un avertisment binevenit. Cine stie? Poate mai tarziu ar fi fost mai rau…
Toate cele bune si de la mine, te imbratisez cu puterea gandului!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Iti primesc cu drag imbratisarea. 🙂 Ma bucur ca totusi ai si momente de liniste… cu noi 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oana, te imbratisez. Fii bine te rog, da-ti putin timp doar tie, cred ca multe s-ar remedia daca nu te soliciți asa mult. Uite ce repercusiuni sunt! Cele mai multe de simt in absenta ta pe aici. Sursa noastra de energie, optimism si vitalitate. Mi-e dor! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Si mie mi-e tare dor de voi, Monik… Din fericire, pe cativa dintre voi va mai vad pe facebook. La job, comunic cu colegii pe messenger, asa ca, printre picaturi, mai aflu si ce faceti voi, prietenii mei de suflet. ❤ Dar o sa vina si vremuri mai bune, simt asta. Pana atunci, te imbratisez cu drag! Sa stiti ca sunteti cu totii zilnic in sufletul meu! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Adica esti … intr-o ureche? Stiam de mult. 😉 Si zambetul nu te mai asculta? 😦 Pai razi cu gura pana la urechi si se rezolva! 😀
Chiar nu m-am asteptat sa scrii, mai ales ca stiam cat de rau ti-a fost in ultimul timp, dar m-am bucurat sa vad ca umorul nu te-a parasit… razbate si printre randuri mai triste. Aici, printre prieteni dragi, suntem cu totii la terapie. ❤ Si simt din comentariile tale ca te-ai inviorat un pic, pentru ca toate gandurile bune pentru tine la un loc capata forta.
"Fionixo", ai grija de tine, si de noi! ❤ you!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mi s-a mai zis că sunt într-o ureche. Semăn cu o verișoară de-a mea, una Luminița. 😁 De râs, râd cu gura până la ureche, unica ureche, cred că de-aia nu-mi iese prea bine. 😋
Am văzut că nu te-ai așteptat să scriu, ai răspuns târziu, foaaaaarte târziu. Să nu se mai întâmple! 😄
Te pupă Fionixa! ❤
ApreciazăApreciază
Cel mai bun tratament este comunicarea cu cei ce te iubesc real sau virtual. Lipsa îndelungata a comunicarii cu cei dragi,dauneaza grav sanatatii. Suprasolicitarea ratiunii si a inimii în scopuri „firesti” duce la pierderea sanatatii sufletesti si chiar la decesul sufletului,transformând fiinta suprema într-un ciberman controlat si manipulat de sistemul destructiv mondial „Mamona”.
„Cautati mai întâi Împaratia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.Nu va îngrijorati dar de ziua de mâine; caci ziua de mâine se va îngrijora de ea însasi. Ajunge zilei necazul ei.” (matei 6:33,34)
Sa fii iubita,sa ai o saptamâna linistita,suflet drag !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc la fel, Iosif! 😊
ApreciazăApreciază
Astfel de probleme apar la o anumita varsta. Eu nu stiu daca sufar de ceva pentru ca nu-mi plac doua lucruri: medicii si…popii. Cand ii vezi pe astia inseamna ca e ceva gresit cu noi. Pe medici nu-i plac pentru ca atunci cand iti ‘povestesc’ cam ce boala ai, incep sa foloseasca termeni medicali de parca eu as fi doctor. 🙂 Cu popii….Nu mai spun:) Oricum, o sa fii bine. Si apropo: mie mi-a cumparat fata mea un ceas Apple. Ala, adica ceasul, iti verifica tensiunea, activitatile , etc. Cand verific bataile inimii cateodata ‘zice’ 79 batai/minut pentru ca dupa vreo 3-4 minute sa zica 130 batai/ minut. Eu cred ca nu merge bine ceasul ala. Care ceas? Probabil amandoua…Toate cele bune si multa sanatate.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ioooi, Cătălin, ceasul ăla îl am și eu, dar ce să vezi? Nu se potrivește cu telefonul meu android (normal, ăștia de la Apple nu-s proști), că așa au unii noroc. Până o să-mi permit și un iphone probabil că nu se va mai potrivi cu ceasul. 😄 Noi să fim sănătoși, că, altfel, ne fierbe sângele în vine! 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tu sa fii sanatoasa iar cu timpul o sa-ti un iphone. Be happy, don’t worry. Era o melodie….
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mi-a recomandat și mie un medic Xanax, ca să dorm (?). Problema mea e că îmi vine să dorm doar ziua, ca vampirul.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu Xanax iau foarte rar, seara, din aceleași motive, și doar când sunt foarte agitată. Iar atunci am grijă să fiu aproape de pat… 😁
ApreciazăApreciat de 1 persoană
N-am luat niciodată. Când nu pot să dorm, adorm până la urmă cu o carte tehnică (gen ”Motoare termice” ș.a.) sau cu ”Abisul Amazonului” (un documentar din care am urmărit maxim 15 min.)
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cartea mea „somniferă” era „Critica rațiunii pure”. Chiar, s-o caut, simt că-mi va folosi. 😄
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Huuuuuuuuuugsy! :* Acum imi permit sa imi dau cu parerea, prin prisma starilor depresive pe care le-am avut de pe la 10 ani (don’t ask cause it’s fucked up! 😀 ). Da-i de cap la asta si ai toate sansele sa se rezolve si restul. The little bitch da atat de multe mizerii pe langa de nici nu imi imaginam. Apropo si de toti prietenii psihologi, sa stii ca pe mine nu m-au ajutat efectiv si nici tot ce stiam eu pe subiect. Pana cand nu m-am dus la o persoana total necunoscuta, cu care sa o iau de 0 si sa lucrez impreuna cu ea, nu am miscat mare lucru. Sper sa iti revii cat mai repede si sa lasi in urma toate diagnosticele si analizele.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Te pup, Teooooo! Pentru inceput, nu mai merg cu motoarele turate la capacitate maxima. Inca mai am o multime de analize de facut, dar in urma anamnezei neurologul mi-a zis, pe limba mea, ca sufar de… burnout. Iaca! 🙂 E cam greu in lumea asta sa fii chill, dar o sa ma straduiesc, altfel o sa ajung sa umblu prin autobuze cu plasa cu acte… fara sa ma duc neaparat undeva. 😀 Big hug si keep in touch!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oana, ai scris prea implicat și am citit prea implicat (știu aritmie, tensiune, depresie…), așa că n-am sfaturi, azi. O să recitesc mîine, la lumina zilei.
Părerea mea, de farmacist prost, deocamdată: nu are nicio legătură mastoidita cu starea care te-a îmbrâncit spre Urgență.
Oricum, dacă ai revenit pe blog, înseamnă că ce-a fost greu a trecut.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Renata, părerea ta e întemeiată – nu am mastoidită, neurologul mi-a explicat pe limba mea, aia de corporatistă prestatoare la reviste glossy, că sufăr de burnout. Pe hârtii scrie sindrom senzitiv, așa că am plecat de acolo cu alt purcoi de analize de făcut și cu… amitriptilină. 😃 Altfel, „nu fumați, nu beți cafea/alcool, dormiți 8 ore pe noapte”. Desigur! 😁
ApreciazăApreciază
Oana draga,ti-o spun din proprie experienta si cu toata dragostea.Vindecarea oricarei boli existente pe Terra de la creatie,este detasarea de propriul tau corp fizic si concentrarea întregii capacitati de perceptie rational-sentimentale pe IUBIREA ABSOLUTA,NECONDITIONATA,LIBERA,FARA PREJUDECATI de orice natura.Deviza în toate activitatile sa-ti fie acest nobil sentiment,în care sa te scufunzi cu toata fiinta si implicarea totala a inimii si mintii. IUBIREA ÎNVINGE MOARTEA !
EU CRED CA VEI FI BINE,IAR IUBIREA TE VA REGENERA !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu cred în Medici,nu cred în popi,,nu ma încred decât în Cel Ce Este si care ne-a creat dupa chipul si asemanarea Sa,si care Si-a manifestat prezenta bio-fizica în Hristos,FIULomului,iar daca-L vei cauta sa-L cunosti pe el si puterea ABSOLUTA manifestata prin SPIRITUL SAU SFÂNT *IUBIREA*,îti vei cunoaste si descoperi în tine însuti aceasta putere absoluta de vindecare prin CREDINTA NECLINTITA în aceasta ENERGIE LIBERA ABSOLUTA ,INFINITA…ATEMPORALA .
CREDINTA,SPERANTA SI …*DRAGOSTE* !
ApreciazăApreciază
E ciudat…nici acum nu ştiu exact ce ar trebui să le spun oamenilor care suferă…poate pentru că sunt înfiptă prea adânc încă aici, în depresia care nu vrea să treacă…nu vreau dau sfaturi pentru că ei bine, încă sunt aici, deci nu prea multe au funcționat. Tot ce pot face e să trimit multe gânduri bune.
Aş vrea să aud mai multe despre ce veți face mai departe şi dacă veți merge la santoriu(mi-a trecut ideea această de multe ori prin minte, dar nu am acționat încă, încă fiind cuvântul principal)
Sănătate şi linişte sufletească!
-A.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nici gandurile mele nu sunt mai clare acum, dar vibratiile pozitive care imi vin de peste tot imi fac bine. Uite de-aia iubesc eu online-ul – aici am mai mult curaj sa vorbesc despre problemele mele (si nu numai) si tot aici am avut si surpriza placuta sa intalnesc oameni faini care mi-au raspuns cu sinceritate si care au stiut, multi dintre ei, sa citeasca in spatele cuvintelor. Sanatate si tie, A., si sper sa mai avem ocazia sa conversam si sa ne amuzam impreuna. Rasul face bine, o terapie mai buna nu am intalnit. 🙂
P.S. Pe aici ne tutuim, indiferent de varsta. Mi-ar placea sa-mi spui Oana. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cumva, ti-am citit pozitivitatea si zambetul printre randuri si cu totii avem nevoie de mai multa pozitivitatea in vietile noastre.
Pari mai bine, sper ca esti mai bine si sper ca intr-o zi voi putea spune si eu ca sunt asa suta la suta. Ar fi frumos sa ne intalnim candva. Ma bucur ca am dat de tine, Oana!
Imbratisari,
-Andreea.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Si eu ma bucur, Andreea! Daca esti din Bucuresti, o sa se intample asta mai repede decat credeai. 🙂 Am avut deja doua intalniri cu prietenii de aici (bloggeri si cititori). Uite aici dovada: https://bloguluneitipeoarecare.wordpress.com/2016/05/23/si-ne-am-vazuuuut/
Si de la a doua intalnire: https://bloguluneitipeoarecare.wordpress.com/2016/09/25/ziua-de-ieri-in-imagini/
Desi nu ne cunosteam din viata reala, a fost foarte fain. Eu, una, m-am ales cu prieteni grozavi, cu care am rezonat din prima clipa. La urmatoarea intalnire (probabil prin mai), esti invitata mea!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sper sa-mi ajunga pe la urechi urmatoarea intalnire pentru ca imi doresc sa fiu acolo! Multumesc! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu mare drag! O sa anunt pe blog cu ceva timp inainte. 🙂
ApreciazăApreciază
Slabut… Un xanax? Sa vezi cum este la 1 g de xanax si 2 cipralex la cina + cate un xanax la micul dejun, pranz si gustare. Cu Predealul nu ma combin… de buna voie! Curand ma vor duce legat… Iuhuuuuuuuuuuuuuuu!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ah, Serban, m-ai umilit! Eu nu m-am calificat pentru Xanax, asa ca a trebuit sa ma multumesc cu Amitriptilina… 😀 Dar nu e timpul pierdut! Sincer, eu la Predeal m-as duce de bunavoie, dar in gasca. Daca se ivesc locuri libere, poate punem de o tabara, sa vezi ce grup de terapie facem acolo! Iuhuuuuuuu! 🙂
ApreciazăApreciază
Sărut mâna, dragă Oana! Ce mai faci? Îți doresc din toată inima un week-end de Florii cât mai frumos și plin de bucurii! Gânduri bune și salutări de la Târgoviște! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc la fel, Alex! Si voua tot binele din lume!
Inca rezist… M-am „specializat” pe analize si spitale. 🙂 Inca n-am scapat de problema, dar cica sunt bine. 😀 Mi se recomanda odihna si sa nu ma stresez, chestie foarte usor de realizat in secolul asta. 😀
Toate gandurile bune si de la mine pentru voi! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multă sănătate, gânduri optimiste și numai bucurii, dragă Oana! Te pupăm cu drag! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ești maestră în a face haz de necaz, iar până am ajuns eu și comentariul meu pe la tine, sper să te fi însănătoșit. Mi-au lipsit articolele tale. Sănătate multă și ai grijă de tine, să nu fii nevoită a a junge la Predeal cu 40 de lei! 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Te pup și-ți mulțumesc! ❤ Bine nu m-am făcut încă, dar sunt optimistă. 😉 Cât despre Predeal, cred că niciunuia dintre noi nu i-ar strica un sejur acolo, fie și preventiv. 😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
:)))
ApreciazăApreciază