La mare în… Sevastopol


Sunt în vacanţăăăăă! În sfârşit! Am de gând să fac mii de poze şi să le pun pe Facebook, să moară de oftică ăia care toată vara m-au asasinat cu postările lor de prin locuri exotice, în timp ce pe mine curgeau apele în metrou. Sunt în sfârşit la mare în ţări străine… Mi-e frică să deschid ochii şi să mă uit în jur. Precis plaja s-a animat, aud deja un copil plângând, dar eu sunt prea zen aşa, cu ochii închişi şi cu faţa-n jos pe şezlong, nu trebuie să văd marea ca s-o simt prin toţi porii, să simt mirosul de alge, de nisip, de sare, de albastru… Soarele e încă blând şi vreau să păstrez cât mai mult starea asta de dolce farniente. Sunt ca o meduză purtată de valuri – plutesc la voia întâmplării printre amintiri şi habar n-am că aş putea să sfârşesc la mal, împunsă de copii cu lopăţelele, ca trofeu de vacanţă, într-o fotografie pe Facebook, sau, şi mai rău, în slipul cuiva…

Pur şi simplu am uitat de tot – de oboseală, de amorţeală, de deadline-uri. De 5 minute nu mi-a mai vâjâit niciun titlu prin cap şi nici obsesia că fac şapourile articolelor prea lungi, nu mai văd luminiţa aia roşie care mă atenţionează că titlul SEO nu e ce trebuie. Mă gândesc că ar putea fi un început de demenţă senilă, dar e bine şi-aşa, atât timp cât sunt doar eu şi marea…

N-am de gând să mai plec de aici până la apus, aşa că rezist cu stoicism asaltului bătrânului soare. La un moment dat, simt ceva rece pe spate şi mi se face pielea de găină. “Copiii ăştia şi găletuşele lor cu apă!” Aud un “mă scuzaţi!” şi mă declar mulţumită. Mormăi un “să nu se mai repete!” neinteligibil şi rămân cu capul la cutie. Mă gândesc că, până la urmă, mi-a prins bine duşul ăla rece, soarele a început să ardă, dar n-o să mă dau dusă. O voce familiară mă întreabă dacă nu vreau nişte apă, să mă răcoresc. Îmi zic că mi-ar prinde mai bine un mojito, dar îmi e prea lene să ţin un pahar în mână, aşa că alung gândul. Din boxe, de undeva de departe, se aude obsedantul Despacito. Doamne, piesa asta are trei miliarde de vizualizări, dintre care două făcute doar de mine, nu cred că o să mai scap vreodată de ea! Încep să mă bâţâi, nu pot să mă abţin. Vecinii mei din dreapta răsuflă uşuraţi. Credeau că mă lovise apoplexia pe plajă, prea eram inertă în şezlong.

De la atâta agitaţie, m-am încălzit îngrozitor. Simt nişte arsuri pe omoplaţi, în locul unde n-am reuşit să mă dau prea bine cu crema aia cu SPF50. Mă mişc puţin, vrând să alung senzaţia neplăcută, dar soarele continuă să arunce în mine cu suliţe de foc. Ufffff, ce mă înţeapă! În pofida promisiunii pe care mi-am făcut-o, realizez că nu voi mai rezista mult, şi-atunci exclam cu voce tare: “La naiba, nu mai pooot!”. Atunci, se aude aceeaşi voce familiară de adineauri: “Păi bine, doamnă, ce v-am zis eu mai devreme? Nu v-am rugat să mă strigaţi dacă simţiţi înţepături prea puternice, să vin să dau curentul o treaptă mai jos? Gata cu relaxarea, acum mergeţi la kinetoterapie!”.

O oră mai târziu, deşelată de la gimnastica medicală, ies din clădirea de pe strada Sevastopol udă fleaşcă şi cu prosopul de plajă în rucsac. Miros a nisip încins şi cred că puţin şi a alge…

Anunțuri

41 de comentarii

  1. Cum faci tu să i se încurce omului toate gândurile şi sfaturile şi urările de nu mai ştie în final ce să zică. Le aveam în ordine, aşezate frumos pe nuanţe şi mărimi, aveam şi d’alea cu concediu plăcut şi alea alea, aveam şi Oana, io ştiu că e frumos şi meriţi relaxare dar ai grijă, nu lua tăt soarele din prima, să nu păţăşti păţite, aveam şi invitaţie la un mojito până nu se lasă geru’ peste burg şi multe altele.
    Şi apare prosopul ăla-n rucsac, că alt loc nu şi-a găsit şi el, şi mă lasă cu toate treburile astea-n gât. Io acum ce să-ţi zic? Că uite aşa mă fac de ruşinea lumii că stau cu gura deschisă şi nu-mi trece nimic prin cap.
    Să ştii că mi-e dor de o cafea din aia de care ştii tu 😉

    Apreciat de 3 persoane

    • Potecut, chiar ieri am vorbit de Sibiu. Am fost cu Gabi, cu masina, s-o ducem pe mama la tara, iar la intoarcere, am avut asa un sentiment ca ne indreptam spre Sibiu… Tare mi-e dor de tine si de locurile alea si, cum numa’ maine nu-i poimaine, nu e exclus sa bem cafeaua aia mai repede decat ne imaginam. Cat despre concediu, plec abia la sfarsitul lui septembrie si, da, o sa fie si mareeee!. 😦 Deoacamdata, ma relaxez cate 30 de minute pe „sezlongul” de la fizioterapie. 😀

      Apreciază

  2. 😀 😀 😀 Onico, ai reusit sa ma pacalesti pe mine, care stiu ca o sa pleci in concediu la sfarsitu’ lu’ septembrie!? Am crezut, la inceput, ca povestesti dintr-un concediu mai vechi, ca prea ai trait aievea momentul, si mi s-a facut un dor de mare… Data viitoare, sa-ti pui si palariuta, sa nu faci insolatie! 😀
    P.S. Sa dea Domnul sa fii bine dupa fizio’ si kinetoterapie si sa ai un concediu superb! (N-am zis „de vis” 😀 ) ❤ you!

    Apreciat de 1 persoană

  3. Pe moment …chiar am crezut ca , te-a pus dracu sa dai o fuga pana la Sevastopol sa-ti petreci concediul binemeritat , eventual pe moca 😀 platit de firma taman in Crimeea !!! Abia asteptam sa vad pozele pe care spuneai ca le vei posta …in oftica dusmanilor . Ma pregateam chiar sa-ti dau niscai ponturi despre locuri cu haleala ieftina dar buna , plus locuri care merita vizitate p’acolo , locuri d e unde la plecare , poti aduce acasa niscai cutii de caviar …evident de fuck-atura dar : CAVIAR SA CRAPE DE OFTICA DUSMANII cand ti-or verifica galeata d e gunoi !!! Ma pregateam de-asemena , sa te avertizez sa nu cumperi acele cutii pe care scrie IKRA CAVIAR tocmai pentru faptul ca-s fuckaturi si puteai avea surpriza sa gasesti cand le deschideai , icre de ….arac ! O postare mai mult decat placuta , o postare ce nu dezminte parerea celor ce te lauda pe toate drumurile { fireste ” unii ” iti lauda doar…ochii 😉 } plus a mea personala : ESTI SPUMOASA CA DE OBICEI Oana Pantazi spumoasa precum shampania de foarte buna calitate 😉 😀 😀 😀 !!! Am invatat totusi ceva din postarea dumitale stimata Oana si anume : cand ma voi mai duce in „vizita ” la cumnatul meu ce locuieste in apropiere de strada Paris si pe care al mai tapez din cand in cand foarte des de parale , voi anunta foarte simplu : PLEC LA….PARIS 😉 , SA CRAPE FIEREA-N DUSMANI DE OFTICA 😛 ! Iti doresc sa ai un final de saptamana cat mai placut precum si-o saptamana viitoare ceva mai racorosa eventual si ….. productiva 😎 !

    Apreciat de 1 persoană

  4. Esti sigura ca nu ti-ai propus sa ai curent la purtator, in cazul unei avarii…? 🙂
    Sa-ti fie de bine tratamentul, sa te concentrezi cat mai… zen, ca sa te balacesti in mare fara probleme!

    Numai ganduri bune si ai grija cu soarele ala, draga Oana! ❤

    Apreciat de 1 persoană

    • Să știi că m-ai pus pe gânduri, Suzana! Cred că o să-mi fac niște rezerve de curent pentru vacanță. Am auzit că poate fi transportat cu găleata, de ce nu și cu trolerul?! 😄 Big hug! ❤

      Apreciază

  5. Frateeeeee! Să fi văzut ce ochi am făcut când am citit că în sfârșit ești în concediu. Chiar m-ai dus de nas, așa peste noapte?! Noroc cu mailul… 😀 Auzi tu! SPF50… marea prin toți porii, miros de alge, nisip, sare… Nu știu ce e acela miros de albastru, însă cu răbdarea, se trece marea?… 😀

    Apreciat de 2 persoane

    • Ehe, Nick, asta cu miros de albastru o percep mai degrabă damele, e o asociere care nu prea dă greș. Dacă intri într-o parfumerie, o să constați că în sticluțele albastre sunt parfumuri fresh, tip cool water, în cele roz sunt parfumuri florale, movul e ceva mai dulce și mai puternic… 😊 Până la concediu mai am o lună și jumătate, dar atunci o să știi, o să te asasinez cu poze cu vapoare. 😃

      Apreciat de 1 persoană

  6. Sărut mâna, dragă Oana! Și de această dată ne-ai administrat o doză consistentă de voie bună. Când am citit titlul, m-am și gândit ce destinație interesantă ți-ai ales pentru vacanță. Apoi m-am lămurit (cu hohote!) ce e cu… starda Sevastopol. Cred că o să caut și eu pe aici strada Paris, ca s-ajung și eu anul acesta pe la Paris.
    Îți doresc cu drag o vară frumoasă în cintinuare, iar la îmolinirea sorocului pentru concediu deplin, să te bucuri din plin de cea mai relaxantă vacanță! Până atunci, așteptăm și alte relatări de la …Sevastopol! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  7. Oana, eu aproape că nu știam nimic despre Sevastopol, altceva decât că e o străduță prin spatele Liceului de muzică. Dar dacă ai zis că acolo te plăjuiești… Ai dat și factor de protecție solară… Mă, io chiar m-am gândit că, la halul la care nu cunosc geografie, o fi și Sevastopolul vreo Eforie Sud!
    Așa că am luat farsa în plin și am râs considerabil, la final.

    Vezi că numai mâine nu-i poimâine, și trebuie să ne vedem. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Renata, sincera sa fiu, eu nu cunosc nici „geografia” sectorului in care locuiesc… Am avut insa o banuiala ca trebuie sa fie mare la Sevastopol daca tata a ajuns acolo, pe timpul razboiului, cu Bricul Mircea. 🙂 Culmea e ca pe strada aia am si lucrat vreo 4 ani si uite ca tot acolo m-am intors, de data cu un razboi personal. Iaca aici imagine din Sevastopol, de pe una dintre plajele lor: http://www.panoramio.com/photo/41921177. Cred ca e de studiat problema…

      Apropo de intalnire, 24 septembrie (duminica) suna bine? Ma gandesc ca pana atunci se aduna lumea de prin vacante, incep scolile, asadar se va fi terminat agitatia. Ma rog, eu plec in concediu abia pe 29 septembrie, deci va fi numai bine si pentru mine. 🙂

      Apreciază

    • Și eu îți mulțumesc, Maria! Uneori, genul ăsta de păcăleală ne ajută să rezistăm. Eu îl folosesc pe mine cu mult succes… 😃
      Din păcate, sunt condamnată la apariții meteorice, iar din cauza asta sufăr cel mai mult. Sper să reușim să ne vedem, în schimb, pe 24 septembrie, la fel că anul trecut. O să revin cu detalii pe blog. 🙂

      Apreciază

      • Maria, anul trecut m-am gândit că n-ar strica să ieșim puțin din bârloguri, așa că am făcut două întâlniri cu bloggerii, dar și cu cititorii care și-au dorit să ne cunoaștem (caută la mine pe blog „Ziua de ieri în imagini”; „Și ne-am văzuuuut” și o să ne descoperi pe mulți dintre noi). A fost chiar mai bine decât am anticipat, ne-am simțit extraordinar cu toții, deși nu ne cunoșteam, așa că m-am gândit că e cazul să recidivăm, chiar dacă eu nu prea mai prestez pe blog. 🙂 Dacă întâmplarea face să fii atunci în București, te așteptăm cu drag!

        Apreciază

      • Oana, mulțumesc!
        Dacă voi fi în țară, cu siguranță vreau !!!
        E cu totul diferit să stau alături de cei pe care îi citesc cu drag, altfel decât în virtual.
        Te îmbrățișez cu drag! 😊

        Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s