Cum să devii jurnalist de online în 5 pași simpli


Când m-am angajat eu în presă, prin secolul trecut, încă i-am mai prins pe oamenii ăia care mâzgăleau niște hieroglife pe hârtie, pe care apoi le decodificau și ieșea ditamai articolul. Doar câțiva ani mai târziu, stenografii au fost înlocuiți peste noapte de o șmecherie cu butoane, care i-a făcut să devină inutili, numită reportofon. Acum, ingeniosul gadget este uzat moral, un simplu telefon smart te transformă ad-hoc în reporter, fotograf, îți corectează textele și presimt că mai e un singur pas până va începe să le scrie în locul tău.

Pentru cei care n-au idee cu ce se mănâncă asta e floare la ureche. Care sunt cei 5 pași pentru a deveni jurnalist online despre care pomeneam în titlu? Nimic mai simplu – ca să ajungi din recepția firmei în redacție e nevoie de doar 5 pași; apoi, te așezi pe scaun, deschizi calculatorul și aia e, te apuci de scris. N-ai scris nimic în viața ta și tu, de fapt, ai ajuns acolo fiindcă, după cheful de azi-noapte, te-a luat, așa, un vertij, te-ai sprijinit întâmplător de peretele clădirii și te-a invitat cineva să-ți revii pe canapeaua din recepție? N-ai de ce te teme, pentru salariul minim pe economie ți se va face un training de 5 minute și, gata, ești jurnalist!

De altfel, nu mai e un secret pentru nimeni că presa scrisă e pe butuci, așa că jurnaliștii de print au fost obligați să se orienteze spre online. Cei mai mulți nu au reușit, și acum sunt casieri la Mega Image. Ceilalți, temerarii, buchisesc ABC-ul online-ului, care, din păcate, e matematică pură și mult marketing.

Ce trebuie să știi:

* De azi înainte, o să te închini la Google Analytics și o să te rogi la Sfântul SEO (Search Engine Optimization).

* De gramatică n-ai nevoie, oricum lumea se uită doar la poze. E de ajuns să pui virgulă după cum respiri. Unde simți nevoia să te oprești, acolo o plasezi. Mai nasol e dacă suferi de astm…

* Dacă nu ești în stare să scrii, iei articolul cu copy/paste de pe site-ul altora. Nu uita totuși să-i ștergi numele autorului și să-l treci pe al tău!

* Dacă bunică-ta făcea integrame și ți-au trecut prin fața ochilor cuvinte ca ubicuu, ineluctabil, oximoron și transcendență, uită de ele! Cititorii o să creadă că-i înjuri.

* Unde găsești subiecte? Pe Facebook și pe Instagram. Hai că nu e greu! Dacă reușești să o toci juma’ de oră fără întrerupere, cu amicii, pe piți aia siliconată și botoxată care cică e cântăcioasă, îți iese din prima un articol de 300 de cuvinte doar despre bluza ei cu paiete.

În schimb, dacă până atunci ai scris pentru print, o să ai probleme. O să constați mai repede decât credeai că trebuie să scrii la cantitate, și nu la calitate, că “cine, ce, unde, cum, când, de ce” și verificarea din trei surse sunt reguli pentru fraieri, acum SEO conduce jocul și tu trebuie să dansezi exact după cum ți se cântă.

Algoritmul de căutare de pe Google îți va spune despre ce să scrii și mai ales despre cine să scrii în săptămâna aia. Bă, pe tine nu te interesează că a murit Olga Tudorache, tu trebuie să bagi repede o rețetă de cozonac cu 100 de ouă și horoscopul Kama Sutra pe 2018, că gospodinele asta caută în perioada asta! Dacă ai pierdut startul cu Stela Popescu și Cristina Stamate, poți să-ți iei la revedere, că nu te mai găsește nimeni pe prima pagină a lu’ Google nici dacă scrii, ca un mizerabil, că cea din urmă își juca pensia la păcănele. Au făcut-o deja alții!

În lipsă de idei, o scoți la înaintare pe “mama traficului de pe net”, femeia de plastic, Kim Kardashian, și inventezi repede ceva despre ea. Despre silicoanele ei ai scris, despre grăsimea injectată în cur ai scris, la fel și despre bărbat, despre primul, al doilea și al treilea copil, despre mama purtătoare a progeniturii sale, despre celelalte surori borțoase ale ei – la fel… Până la urmă, descoperi că a apărut la un eveniment cu o freză “wet look” și iaca articolul! Da, da’ ce să vezi?, analizoru’ din josul paginii te face praf. Îți zice că textul nu e îndeajuns de lung, că ai mai folosit cuvântul ăsta cheie de 63.540 de ori, dar că densitatea lui e prea mică în text, că imaginilor din pagină le lipsesc atributele alt, că lungimea descrierii meta nu e bună… Te gândești siderat: “Ce naiba vor, frăție, ăștia de la mine?!”. Cu puțin exercițiu, afli și ce vor… Să scrii ca și cum te-ai adresa unei persoane cu retard sau cu început de Alzheimer. Și scrii!

Schimbi cuvântul-cheie în frază-cheie. Îți iese un text redundant (care te face să pari un dobitoc) în care fraza-cheie, Kim Kardashian face furori cu noul ei look, apare de 35 de ori – în titlu, în șapou, în text, în subtitluri și în explicațiile foto. La final, semaforul SEO îți dă verde, dar ce să vezi? De Ziua națională tu scrii despre Kim Kardashian? Da, dar despre asta au scris toți ceilalți… Ce e de făcut? Hai, fă ceva dacă nu vrei să ajungi să pui marfă-n pungi la Mega Image!

Te duci pe pagina ei de Instagram, că doar ai și un cont fals, o complimentezi pentru look-ul desăvârșit, după care îi scrii că i-ai oprit un loc la tribuna oficială, de Ziua României. Dai print screen și, gata, ai și dovada! Schimbi iar cuvântul-cheie, scrii două-trei cuvinte despre asta, faci o galerie foto cu bucile divei, iar la final adaugi: La mulți ani, România! Apoi, pui titlul: Kim Kardashian, în tribuna oficială, de Ziua națională a României, alături de Klaus Iohannis? Ți-e clar că semnul ăla de întrebare de la final te disculpă de orice răspundere, așa că dormi liniștit până a doua zi. Și uite așa ajungi primul în Google Analytics, cu 15.000 de vizualizări. Te-a preluat Yahoo, ești în top, nu-ți mai pasă că te-au preluat și colegii de la tabloide, evident fără semnătura ta, și nici că pe Facebook te complimentează cititorii: “Fu**vă în noroc de jurnaliști pârâți!” “Astea sunt titluri, bă nemernicilor?” “Hai sictir de-aici cu știrile voastre de c***t!”. În sfârșit ești jurnalist!

 

Chiar dacă nu e deloc departe de realitate, acest text este totuși un pamflet. În ciuda vicisitudinilor, în România se mai face încă presă de calitate. Când nu se va mai întâmpla asta, veți ști, pentru că o să vă pun mâncărica în plase, la Mega Image (acolo primesc și seniori).

 

Anunțuri

62 de comentarii

  1. De la presa de calitate nu se ajunge neaparat la Mega Image. E aglomeratie mare acolo – nu-i problema, facem manipulare de calitate, tabloide de calitate, reclama falsa de calitate, santaje de calitate, alte mizerii de calitate… Abia apoi, daca toate astea nu-si vor mai gasi intr-o zi clientii, urmeaza supermarketul… Sau daca esti prea idealist sa vrei doar presa de calitate si n-ai loc. Eee, atunci ai, fara doar si poate, o problema.

    Apreciat de 1 persoană

    • 🙂 Ei, Adrian, stii bine la ce ma refer… E adevarat ca nu e toata populatia cititoare de Dilema Veche, dar, in goana dupa trafic in online, s-a ajuns deja la chestii halucinante. Stiu asta pentru ca scriu zilnic „mizerii de calitate”. 😀 Chestia cu Mega Image-ul nu e deloc o exagerare, cunosc cazuri. Eu, de exemplu, am lucrat trei ani pe drepturi de autor (stii bine care sunt dezavantajele). Crede-ma, am un CV lung cat o zi de post, pe care nu s-a obosit nimeni sa-l citeasca, desi, fara lipsa de modestie, scriu mai bine decat multi… De ce? Pentru ca la anul nasterii scrie 1968! Norocul meu s-a numit acest blog, unde acum nu mai am timp sa scriu, si asa am fost angajata fara sa dau proba de lucru. 😉

      Apreciat de 1 persoană

  2. Foarte tare articolul tau! Ma intreb cate sute sau mii de „jurnalisti” te vor injura dupa pamfletul asta… Ba nuuu! Vor crede ca e de bine, ca-i incurajezi! 😀 Uite, pana si pe mine m-ai convins ca as putea sa devin jurnalista, ca la Mega nu ma bag… acolo e pentru intelectuali. 😀
    P.S. M-am amuzat, dar sper din tot sufletul ca va veni si vremea cand vor disparea din online analfabetii, diletantii, hotii,, iar adevaratii jurnalisti vor fi apreciati si recompensati pe masura valorii lor! ❤

    Apreciat de 1 persoană

  3. Păi vezi?! „Noroc” că-s mai bătrână decât tine, Oana, cu 10 ani, că altfel, jurnalist mă făceam! Care m-a făcut mama fără noroc…😢 Nu conta că până acum mi-am scris doar temele, pe când eram la şcoală, nu?

    Apreciat de 1 persoană

  4. Cred ca e foarte adevarat ce spui. Oricum, mi-a placut punctul patru. De multe ori vad niste titluri incendiare; cand citesc “articolul” constat ca titlul nu are absolut nici o legatura cu articolul respectiv…Plus multe greseli de ortografie. De fapt eu citesc Gazeta Sporturilor si Prosport, pe Internet.

    Apreciat de 1 persoană

    • Catalin, ma simt datoare sa vin si cu o completare… Unele greseli sunt facute din nestiinta, iar altele din viteza. Colegi de-ai mei de la alte publicatii sunt obligati sa scrie si 15 articole pe zi, asa ca iti imaginezi ca nu se mai uita in urma…
      La aia cu titlurile iti dau dreptate. Intr-o zi, am intrat de pe facebook intr-un articol care parea wow, avea o prezentare de zile mari. Linkul m-a dus pe site (muream de curiozitate) si, ce sa vezi?, era scris de mine! Nu mi-am dat seama din teaser-ul de pe fb… 😀

      Apreciat de 1 persoană

  5. Foarte tare articolul! Ai pus punctul pe „i” cu toată hotărârea. Și sunt curios câți dintre colegii de breaslă, mai ales cei mai „noi”, au apucat să-l citească. Pentru că tu ai prins și alte vremuri, când jurnalistica se făcea „ca la carte”, iar lumea se bătea pe ziare și reviste. Deci ai cu ce face comparație. Plus că sigur ai avut prin preajmă jurnaliști celebri, devărați seniori (nu doar ca vârstă) în lumea publicisticii. Îți amintesc cu câtă bucurie citeam ziare și reviste imediat după `90. Era lumea avidă după așa ceva. Și erau publicații foarte bune, unde se scriau articole, nu „bâzdâgănii”. Acum, încerc să citesc pe anumite pubicații on-line. Ai dreptate, încă mai sunt publicații care se respectă, unde chiar ai ce citi. Dar sunt și niște „tomberoane” unde de la titlu realizezi ce găsești înăuntru. Și astea ar mai cum ar mai fi, dacă vrei neapărat să afli ce ouă prăjite tocmai a mâncat Cruduța, cine s-a mai scărpinat în nas prin parlament, sau…„ despre piți aia siliconată și botoxată care cică e cântăcioasă…” – cum tare fain ai zis. Uneori, când ești obosit și plictisit, te mai amuzi și cu asemenea bazaconii. Mai tare mă enervează cei care, respectând regulile amintite de tine, prind „locul în față” cu un titlu bombă, îți captează atenția, deschizi și….nimic! Pur și simplu nimic! Am crezut că are „culcalatorul” meu ceva, dar nu, așa e treaba-surpriză! Sau una scrie în titlu, iar în „articol”… două rânduri despre altceva. Dacă aș putea să-i sancționez on-line pe cei care recurg la așa ceva, aș face-o cu plăcere.
    Unde se va ajunge? Greu de spus. Sunt tare curios ce mai învață tinerii studenți de azi de la Jurnalism!
    Numai bine, dragă Oana și o zi cât mai frumoasă și odihnitoare. Sper din suflet să vii mai des pe aici, căci tare îți mai ducem dorul! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  6. Intrebare : de ce crezi dumneata , o tipa oarecare ce s-a angajat in presa in secolul trecut , ca ” presa scrisa e pe butuci ” dar sa fi ….macar cat de sincera poate fi o femeie 😉 ?!? A doua intrebare : ce-ai facut din septembrie si pana azi si , sa nu-mi spui c-ai nascut ca , nu te cred 😎 ?! Respect deosebit Oana Pantazi , pentru cazul in care…chiar ai nascut !

    Apreciat de 1 persoană

    • Dragă Marian, acum, când îți scriu, e 4 dimineața și eu am ajuns acasă la 2.30… Ora aia și jumătate am mai muncit puțin, că nu terminasem treaba. Cu asta mă ocup non-stop de la o vreme. Copii la vârsta mea? 😄
      Nu cred că presa scrisă e pe butuci, știu sigur! Vânzările au scăzut dramatic și nu trebuie să-ți furnizez eu datele BRAT, se vede cu ochiul liber. Câți oameni vezi zilnic în jurul tău cu un ziar sau o revistă în mână? Așa ziceam și eu… 😉
      Paradoxal, online-ul încă trăiește datorită printului, dar în scurt timp vor crăpa multe publicații, îți dau scris!
      Am fost destul de sinceră?
      Mi-ar plăcea să intru mai des pe aici, de blogurile prietenilor noștri nu mai zic, dar e bine și așa… Mă bucur că nu m-ați uitat.
      Te salut cu prietenie!

      Apreciat de 1 persoană

      • Fara suparare Oana Pantazi dar , tot nu mi-ai raspuns la intrebare caci , presa scrisa , presa tiparita pe hartie daca la noi este pe butuci , in alte tari { Franta , UK , Malta …adica de pe unde mai am si eu niscai „relatii ” 😉 } , presa scrisa are tiraje care , de cele mai multe ori sant destinate doar unei anume regiuni sau …chiar unui singur oras si , depaseste tot ce-nsemneaza presa romaneasca pe minim doi ani de zile ! In Malta exista Gozo News , care-i destinat doar locuitorilor acelei insule ce nu depaseste cateva sute d e mii de locuitori si cu toate acestea…tirajul lor i-ar face sa dea in boala copiilor pe tipii de la… Dilema bunaoara . ” Copii la vârsta mea? 😄 ” Nu te mira caci , s-a vazut si la case mai mari deci…” bate-n lemn ” 😀 😀 😀 !!!! Din partea mea , acelasi respect deosebit Oana Pantazi .

        Apreciază

      • 😉 @ Ana G. 1] C’asa sunt eu , curios din fire 😎 ! 2] Eu nu ma prea pricep la bloguri ca n-am de unde insa , am vazut o steluta in partea de jos dreapta { deci nu Steaua de la Bethleem cum s-ar putea crede } iar acolo, la ” apreciaza ” , scrie de regula Ana G . si , am dorit neaaparat sa aflu care-i treaba . Pe cinstea mea daca n-am crezut ca-i esti fie fica , fie….supervizoarea lui Oana Pantazi delegata din partea Dilema Group 😉 ! Ma bucurobor ca-i esti …doar prietena . 😀 Respect si dumitale caci , prietenii doamnei Pantazi sant si prietenii mei sau , cum s-ar spune p’aci prin Berceni : su casa e mi casa , Ana G. ! 😀 😀 😀

        Apreciat de 2 persoane

      • Aha, deci de la steluță mi se trage! Păi apar eu acolo pentru că apreciez spusele comentatorilor, de-aia. Hă-hă, păi nu ai citit că-s cu ZECE ani mai bătrână decât Oana?! Deci fiică, doar dacă mă proiecta într-o viață anterioară. Iar supervizoare nu-s nici la Dilemele din capul meu. La mine în Sălăjan nu se spun de-alea cu „su casa…” Noi suntem fiecare cu casa lui, mai antisociali, așa.

        Apreciat de 1 persoană

  7. Ba…am citit dar , am zis sa fiu si eu nitzel gentelmon , cum se zice pe la Trapezului p’acolo 😎 . In plus…poate c-am inversat rolurile si de fapt , Oana Pantazi { are s’un nume parca predestinat } este fica dumitale 😉 si-atunci , sunt castigat si-ntr-un caz si-n celalalt : ma pun bine cu „coana mare ” pentru a ma lipii de fica-sa 😀 😀 😀 ” La mine în Sălăjan nu se spun de-alea cu „su casa…” Noi suntem fiecare cu casa lui, mai antisociali, așa.” Lasa ca va stiu eu p’astia din Salajean : parca ati baut toti apa din cana lui Mircea Badea ! 😀 😀 😀 Respect si stima Ana G.

    Apreciază

  8. Ceva mi-a atras atentia in mod deosebit si , nu doar postarea , nu doar revenirea , asi spune in fortza cat , comentariile la postare facute de catre Renata in special si 😉 chiar si ” potecutza ” . IN SPECIAL CELE ALE RENATEI caci , mi-au aprins imaginatia mai tare decat putea vreodata s-o aiva Eminescu gandindu-se la o eventuala ” intalnire ” dintre nemtoaica aia de Mite si moldoveanca de Veronica , el completand trioul 😎 . Nu vreti sa stiti , dumneata si Renata , ce mi-a dat prin mintea capului , mai ales dupa acel #MITU al Renatei 😀 😀 😀 . Pe buneeee Renata 🙂 #MITU 😀 😀 😀 ?!? Asta mi-a dat subiect de facut ….. scenarii 😉 o multime de timp : doua tipe , o farmacista si-o tipa oarecare ce si-au serbat cu nu mai stiu cati ani in urma jubileul , intalnindu-se in urma unui…. #MITU 😀 😀 😀 iar urmarea….. 😀 😀 😀 Fetelor , sa nu va suparati pe mine dar , m-ati amuzat teribil astfel incat , VA MULTUMESC AMANDURORA : CHIAR MI-ATI SATISFACUT CELE MAI ASCUNSE GANDURI ! Ganduri perverse este adevarat dar….e mare lucru sa ai satisfactii , doar in urma unor ” ganduri ” credeti-ma pe cuvant . Dragostea mea sincera pentru voi !

    Apreciază

  9. Craciun pe rit vechi !

    Credeam ca univeru-i infinit,
    Însa Tatal ceresc mi-a revelat,
    Ca-i doar un prunc micut venit,
    Sa scoata România din pacat !

    La multi ani, draga Oana ! Craciun fericit tie si tuturor prietenilor tai inclusiv lui Ax(a)el si treci si pe la gara din Ploiesti printre castanii de povesti iar de ajungi pe la artari, transmite-le zapezi mai mari ! 🙂
    Cu stima si respect acelasi Nimeni, dus cu pluta ! Merci pentru organizatia Axei ! Voi fi mereu alaturi de voi cu sufletul la toate adunarile superbe organizate de tine.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s