Atunci când mi-am făcut cont de mail pe yahoo, am avut nefericita inspiraţie să-mi dau datele corect. Aşa, ca la poliţie. N-am minţit nici măcar în privinţa vârstei (mă rog, la vremea aia nu era cazul), şi asta regret cel mai mult. Pe măsură ce am adunat ghiocei în buchetul vieţii (ah, ador sintagma asta!), mailurile pe care le primeam au început să se rafineze şi, de la un moment dat, yahoo mi-a trimis exact ce a crezut el de cuviinţă că i se potriveşte unei persoane de vârsta mea, adică oferte de tigăi smălţuite, saltele antialergice şi Kosmodisk. Nu contează că eu nu m-am abonat la mai nimic… yahoo, ca şi facebook, ştie tot ce te interesează. Într-o zi, am scris cuiva un mesaj de condoleanţe pe facebook şi, se pare, cuvintele “Dumnezeu”, “odihnească”, “pace” au fost catalizatorul. De atunci, mă bucur săptămânal de reclame la firme de undertakeri şi de aziluri, chestie care mă întristează îngrozitor de când am constatat că nici măcar nu-mi permit un azil privat…
În fine, astăzi am realizat că, de vreo săptămână, nu mi-am mai deschis mailul. Când am făcut-o, am rămas înmărmurită. Iată şi portretul-robot pe care mi l-a făcut yahoo, că după 40 de ani ce poţi să fii decât o gospodină nefericită şi cu buget modest:
30% din mailuri aveau în faţă cuvântul Outlet
30% conţineau cuvântul Reducere 75%
30% se refereau la Slăbire imediată
10%… nici nu mai contează.
De teamă să nu pierd ceva important, am început să le şterg unul câte unul. Am constatat cu tristeţe că nu-mi mai scrie nici măcar avocatul milionarului din Nigeria pe care trebuia să-l moştenesc… În schimb, am aflat că sunt abonată la Revista de sănătate şi la Clinica de sănătate. M-am bucurat, până acum avusesem treabă doar cu perfectresidence.ro (nu vă iluzionaţi, e un azil, nu un ansamblu rezidenţial), funerare-etern.ro şi coliva.ro, deci faptul că nu mi-a propus nimeni din prima să mă înmormânteze în copârşeu de stejar şi să-mi ofere colivă gratis, la un all-inclusive cu parastas, mi s-a părut un uriaş pas înainte. Am început să studiez ofertele ceva mai relaxată. Următoarele trei mailuri chiar păreau să aibă legătură între ele, aşa că am înţeles cumva logica celor de la yahoo: Cum să arăţi cu 2 numere mai slabă instant, fa-clisma.ro şi Bioactivatori fosă septică. După ce m-am lămurit şi cu astea, am trecut la cumpărături. Acolo, rupere! Pur şi simplu nu ştiam ce să mai aleg… Oare să-mi iau nişte colanţi îmblăniţi din imitaţie de piele, un fular cu buzunare, pentru microunde, o bandă elastică antisforăit sau un set de plasturi ridicare sâni? M-am decis să mi le iau pe toate, fiindcă va trebui să fiu in shape curând. Ca să vedeţi că există viaţă şi după 40 de ani, iată că sunt abonată şi la două site-uri de dating, unde nu m-am înscris în viaţa mea, dar probabil că prezint interes, fiindcă altfel nu mi-ar dori compania atâţi Gigei. M-am simţit chiar flatată când am văzut că mă caută Van Damme, e clar, pentru mine nu e totul pierdut…
Buna mea dispoziţie avea să se disipeze însă curând, fiindcă am făcut greşeala să deschid şi ultimul mail. E drept că am văzut un nume necunoscut, dar pentru că adresarea era prietenoasă şi familiară (iniţial am văzut doar cuvântul “dragă”) zic: “Hai să-l citesc!”. Am intrat în el şi ce să vezi? “Dragă posesoare de celulită”… Deci după ce că am avut o zi proastă, cineva mi se adresa ca unei prezumtive deţinătoare de ţesut celular subcutanat inflamat, amintindu-mi că am o piele ca o coajă de portocală care mi-a transformat viaţa într-un coşmar, iar coşmarul ăsta mă face acum să mă ascund în spatele unui avatar pe facebook, ca să nu vadă lumea ce monstruos arăt. Ce să zic… Aştept cu interes noile produse Sensilab pentru potenţă, demenţă senilă sau acnee juvenilă, dar cu şi mai mare interes formulele de adresare: “Dragă demento, Dragă buboaso sau Dragă domnule cu puţă bleagă”. Cum ştiu câte unii să-ţi facă viaţa mai frumoasă cu un singur cuvânt, nu-i aşa… dragilor?
Până atunci, o să-mi schimb vârsta şi pe yahoo, şi pe facebook, că m-am săturat să fac tururi virtuale la azilurile de fiţe şi să mă ceară de nevastă Vandami de 101 ani!
P.S. Acum, că tot am scris că am sărit de 40 de ani (mai precis, 47), vă rog eu mult să-mi vorbiţi cu dumneavoastră! Nu de alta, dar aşa faceţi de fiecare dată după ce-mi pomenesc vârsta… :))
Uite, cu riscul de a te ofensa, eu vorbesc tot cu „tu” 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu te uit! 😀 😀 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
:))))) nici nu vreau!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Apreciez cifra 47, dacă tot ai adus vorba de ea. Dar oare ce înseamnă asta, în afară doar de o cifră?
Aștept să mă impresionezi cu altele, mai mari! 😉
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Pot sa te impresionez pe loc si cu numarul de la pantofi – 40! 😀 Altfel, sper sa apucam cu totii sa scriem pe-aici pana la 100 de ani. Asta presupune sa ramanem verzi la minte… Asta e tot ce-mi doresc. 😉
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Sper ca nu esti necajita cu adevarat… si ca ai scris asa, doar ca sa ne amuzi pe noi, cititorii tai.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Adevarul e pe undeva pe la mijloc. Am pierdut de multe ori chestii importante printre celelalte mailuri, fiindca, isterizata, le stergeam la snop… 😀
ApreciazăApreciază
Nu ştiu pe unde ERAŢI când noi ne plângeam pe aici că nu ştim cum să o împărţim pe Adrianna, adică cea care ne mailuia zilnic cu propuneri dintre cele mai indecente. Mie, de exemplu, îmi spunea aşa de suav că era cât p-aci să o cred, că-s sexy (ştia asta după „yahoo.com” că altfel n-avea de unde) şi că vine la mine în oraş pentru o noapte hot. Când mai era un pas până s-o invit la o mămăligă cu brânză, hop! apare o altă blogăriţă dragă mie să se plângă că e una Adriana care o stresează cu invitaţii. Trădareee, am strigat şi am ignorat toate mailurile ei. După asta, am început să primesc mailuri despre cum îţi poţi mări o anume extremitate care mie-mi lipsea la ultima verificare a corpului din dotare. De tăiat nu spunea nimic, numai de lungit. Acu’ mi-aş lungi două picioare e drept, dar cred că nu la asta se refreau ei. Dacă au văzut că eu nu şi nu, s-au gândit că poate nişte reduceri la viagra mă vor face să cedez. Eu tot nu, mă ţin tare. Mai tare decât ei cu tot cu pastilele lor 😀
Acestea fiind spuse, VĂ invidiez maxim pentru cererile de prietenie de la domnul Van Damme care e un domn încă simpatic, părerea mea. Şi eu cred că se poate bate la fel de bine ca în tinereţe. Nu că ar conta dar mă gândeam io, în lipsă de altceva 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
VA multumesc! Am ras cu gura pana la urechi. Cu Adrianna n-am avut placerea, in schimb era cat pe ce sa fug in lume cu domnul Narcis. Acu’ tre sa recunosc ca pe mine o lungire m-ar tenta. De extremitati, evident. E singurul mod in care as putea sa mai slabesc, se pare. 😀 😀 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Hm! Avem aceeași vârstă! Tu?… Tu? 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Aferim! Nu credeam ca mai exista oameni de varsta mea pe internet. 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Si eu am întâmpinat o problemă asemănătoare dumneavoastră. Eu primesc mail-uri în care îmi sugerează insistent că am nevoie de un credit urgent , stiu că am probleme cu banii,dar nu în halul acesta . Altele îmi arată regimuri , să slăbesc, dar eu îmi iau zborul dacă bate vântul mai tare. Cred că Yahoo ne greșește câteodată ceea ce citește in zațul de la Starbucks . O zi bună!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Nici mie nu mi se potriveste azilul, cel putin nu inca… :))
P.S. La mine pe blog, ne vorbim la per tu, deci join the club! 😀
O seara buna si tie, Andrew!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Așa am fost educat .😁 Mulțumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oana , cand mergi la azil, sa-mi scrii si mie. vreau sa fim colegi de salon neaparat! spargem si niste seminte, si ne plimbam cu autobuzul cand scapam :))
ApreciazăApreciat de 2 persoane
😃 N-aș scăpa ocazia pentru nimic în lume! Trebuie să caut neapărat unul care oferă cazare mixtă… 😃
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mi-ar placea si mie la azil cu voi doi si cu ceilalti prieteni ai tai, Oana, daca vor si ei… Vin eu cu semintele… si cu lipiciu’ ala pentru proteze dentare. 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
The more, the merrier! Vine o vreme cand Corega devine un must have… 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pana atunci, sa „ne”radem impreuna pe-aici caaaat ne tine gura!!! 😀
ApreciazăApreciază
Doamne ce-am mai ras si de data asta!!! 🙂 Dupa o zi destul de proasta, noroc cu postarea ta, ca a venit la fix, ca un paleativ; Iti multumesc Oana si fericesc ziua cand am dat peste blog-ul tau! Si ii sunt recunoscatoare pentru asa prietenului nostru comun de pe facebook.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și eu îți mulțumesc, Anca! Nici n-aveți voi idee cu câtă nerăbdare aștept comentariile voastre, de multe ori sunt mai distractive ca postarea în sine. 😃
ApreciazăApreciază
Eu am aruncat in spam toate mail-urile care vin de la sfatuitori precum Garbo sau altii, care par sa stie mai bine decat mine ce nevoi am eu dupa o anumita varsta. :))))
ApreciazăApreciat de 2 persoane
July, să știi că și eu, da’ ăștia sunt ca pasărea Phoenix… Într-un fel sau altul, apar din nou. 😃
ApreciazăApreciat de 2 persoane
In spam cu toti cei care ma identifica doar cu varsta fizica. :)))
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Multi inainte si la mai mare! Reclamele sunt sufletul comertului, iar produsele lor moartea consumatorului. La nush ce firma de produse cosmetice, patronul era cu totul strain de orice notiuni de chimie, biochimie si medicale. Ce stia el din tot ce se obtinea si se producea prin laboratoare, dar, mai ales, ce efecte pe termen scurt sau lung aveau acele produse ,,omologate,, asupra organismului uman? Tot ce stia era profitul financiar cu care isi umplea conturile… Si cand te gandesti ca si in industria alimentara exista cazuri similare…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bine zis moartea… Nu sunt genul care cumpara numai produse „bio” si nici nu mananc doar grau incoltit pe care-l plantez cu manutele mele in pamant adus de la Muntele Athos, dar uneori ma uit pe etichete. Recent, din motive intemeiate, am scos zaharul din alimentatie. Ma crezi ca mi-a luat trei zile pana am gasit un nenorocit de mustar fara zahar si faina? Dar ce ma mir? Azi am descoperit si o conserva de fasole cu afumatura care continea zahar, asa ca nu ma mai mira nimic…
ApreciazăApreciază