De urat aş mai ura…

Ieri, mă întreba cineva dacă ar fi să-mi pun o singură dorinţă pentru anul ce va să vină care ar fi aceea. Am răspuns fără ezitare: “Aş vrea să am din nou 20 de ani!”. Ei bine, azi-dimineaţă m-am trezit cu un coş imens în bărbie… Şi asta m-a făcut să mă gândesc că am nişte expectaţii total nepotrivite şi că ar trebui, de fapt, să consider un câştig simplul fapt că am mai trecut o dată linia de finish. Cu bune şi cu rele. Până de curând, îmi începeam fiecare an, ca tot românu’ marcat de superstiţii, cu bani în buzunar, cu vâscu’ atârnat de lustră şi fără să uit, evident, de tradiţionalii chiloţi roşii, la miezul nopţii mâncam 12 boabe de strugure şi îmi puneam tot atâtea dorinţe, dar asta nu m-a ajutat cu nimic în anul următor… Nici n-am slăbit, nici nu m-am lăsat de fumat, nici nu mi s-a oferit vreo sinecură şi nici la loterie n-am câştigat. Între noi fie vorba, nici nu mi-am luat bilet. Din fericire – pentru că, în timp, memoria m-a cam părăsit (apanajul vârstei!) –, am început să uit rapid tot ce-mi propuneam în noaptea de Revelion, iar pe parcursul anului nu mă mai simţeam deloc presată să îndeplinesc nişte targeturi absurde. Am rămas totuşi cu obiceiul de a mânca struguri în noaptea de Anul Nou, iar singurul lucru pe care mi-l mai doresc e să mă încapă chiloţii aia roşii şi la anu’. Restul se întâmplă pur şi simplu…

Numărătoarea inversă a început, şi eu mă gândesc ce-aş putea să vă mai zic, pentru că văd că toată plaja de urări a fost acoperită deja de alţii înaintea mea. Nimic nu a rămas nebifat. Din păcate, uneori ne străduim atât de mult să ne trăim viaţa, încât ea trece pe lângă noi… Ce vă doresc? Să fiţi sănătoşi, să nu uitaţi ceea ce e cu adevărat important şi, mai mult ca orice, să… trăiţi clipa!

LA MULŢI ANI!